Riscul de război în zona Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este mai mare ca niciodată în ultimele trei decenii, a avertizat, joi, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau la lansarea președinției de un an a Poloniei la vârful celui mai mare organism de securitate din lume.

Președinția poloneză a OSCE avertizează despre riscul de război în Europa care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Delegații din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi, 13 ianuarie 2022, la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite și aliații săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la granița cu Ucraina și al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa.

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în fața delegaților reuniți în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea președinției de un an a țării sale în cadrul organizației de securitate.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014.

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania.

La 17 decembrie 2021, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuții bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuțiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomație intensă între Occident și Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor ezita să-și asume vreun angajament pentru a-și consolida „prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite și partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe și coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, cu oficiali europeni după discuțiile cu omologul rus, desfășurate la Geneva, dar și după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.

#Europa #OSCE #Polonia #razboi

Franța va întări forțele de poliție cu soldați și va organiza o „operațiune de securitate de amploare” în perspectiva noilor proteste anunțate sâmbătă, potrivit unor declarații făcute după ședința guvernului de la Paris, transmite antena3.ro.

„Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă”, a promis premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii. Aceste anunțuri vin după masivele violențe, incendieri și jafuri care au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte mari orașe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata franceză va fi mobilizată alături de poliție. De asemenea, ar urma să fie revizuite tacticile folosite de autorități, după critici conform cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Premierul Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția autorităților la violențele din weekend. El a menționat eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și controverse legate de concediile planificate ale polițiștilor.

„Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a răspuns ministrul Nunez la aceste reproșuri.

În plus, șeful guvernului francez a dat vina pe forțele de extremă-stânga pentru degenerarea protestelor în acte de criminalitate și le-a transmis participanților că au de ales „între violență și Republică”.

Violențele din Franța amplifică tensiunile înainte de alegerile de anul viitor

Tulburările au șocat Franța și lumea, atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control. Haosul din stradă arată cât de mult au crescut tensiunile sociale în perspectiva alegerilor prezidențiale din aprilie, anul viitor.

În prezent, sondajele arată scoruri ridicare ale candidaților de extremă dreapta și de extremă stânga și sugerează o posibilă finală între Jean-Luc Melenchon și Marine Le Pen.

Împreună cu protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, mișcările din Franța au sporit temerile că nemulțumirea populară legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent.

Calm relativ după bătăi cu poliția, distrugeri și incendieri

În Franța, au fost instituite restricții de circulație punctuale în mai multe zone afectate de tulburări. În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter a rămas să survoleze zona. La Lille, în nordul țării – unde interdicția de circulație a vizat doar minorii – forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Poliția și Parlamentul fac anchete după tulburări

Parlamentul de la Paris a anunțat că înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica și depista pe cei implicați în violențele stradale.

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus clădirea istorică a primăriei din orașul Limoges. Conform poliției, individul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance (de centru, fondat de președintele Emmanuel Macron), a declarat pentru Reuters că anumite platforme de internet au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri”.

Studenții cheamă la noi proteste, sâmbătă. Vestele Galbene se reactivează

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă și a promis să mențină presiunea asupra guvernului, sub pretextul deteriorării și subfinanțării sistemului de învățământ din țară.

„Continuăm”, a transmis organizația pe rețelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”, mișcarea populistă care a luat ființă în primul mandat al președintelui Macron, n.r.) au făcut apel la acțiuni de protest, pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Reapărută recent, mișcarea „Vestele Galbene” a rămas în mare parte inactivă în ultimii ani, după ce a fost aproape de a pune punct președinției lui Macron în deceniul trecut, generând ample proteste în reacție la creșterea taxelor pe combustibil. La vremea respectivă, blocajele rutiere inițiate de protestatari au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare, ale căror consecințe se manifestă și în prezent, notează presa internațională.