Funeraliile de stat pentru fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, au loc vineri la Roma, în prezența președintelui italian Sergio Mattarella și a altor înalți oficiali de stat, precum și a liderilor instituțiilor europene.

„Funeraliile de stat pentru David Sassoli vor avea loc astăzi de la ora 12:00 (ora 13:00 în România-n.red.) la Basilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma.

Președintele Republicii Italia, Sergio Mattarella, și deținătorii celor mai înalte funcții oficiale din instituțiile italiene și europene vor fi prezenți. Instituțiile UE vor fi reprezentate de președintele în exercițiu al Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, liderii grupurilor politice din Parlamentul European și oficialii de rang înalt din Parlament”, arată un comunicat al Parlamentului European.

Membrii Parlamentului European vor ține un serviciu memorial pentru David Sassoli pe 17 ianuarie, la deschiderea sesiunii plenare din Strasbourg. Va avea loc în prezența președinților UE, fostului premier și europarlamentar italian Enrico Letta și a președintelui francez Emmanuel Macron.

David Sassoli a murit marți dimineață la ora 02:15, ora României, în Italia. Avea 65 de ani. Acesta era spitalizat în Italia din 26 decembrie, din cauza unor complicaţii „grave” cauzate de o disfuncție a sistemului imunitar.

#David Sassoli #funeralii #Parlamentul European

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.