Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a anunțat după reuniunea de joi a miniștrilor de externe și ai apărării din cele 27 de state membre că Uniunea Europeană a facilitat 30 de milioane de euro pentru armata ucraineană în vederea creșterii capacității sale logistice și pregătește o misiune pentru a-i sprijini pe ucraineni să facă față atacurilor cibernetice, care reprezintă unul dintre riscurile cu care se vor confrunta.
„Poziția noastră rămâne aceeași: orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe pentru Rusia. Dar este vorba de mai mult decât de Ucraina. Acum suntem implicați în discuția despre arhitectura de securitate europeană și, în legătură cu aceasta, Uniunea Europeană își va exprima preocupările și propunerile sale. Suntem dornici să sprijinim și să contribuim la discuțiile și negocierile privind securitatea pe continent”, a transmis șeful diplomației UE, potrivit comunicatului oficial.
De asemenea, Josep Borrell a precizat că este în contact permanent cu secretarul de stat american Antony Blinken, iar Comitetul politic și de securitate de la Bruxelles a fost informat marți de către adjunctul secretarului de stat, Wendy Sherman despre prima conversație cu rușii.
„Există o comunicare și o coordonare continuă și permanentă cu Statele Unite. Continuăm participarea prin relația noastră cu Statele Unite și acest lucru se va întâmpla și în viitor, deoarece avem garanția că nu se va conveni nimic despre securitatea europeană fără o coordonare și o participare puternică a europenilor. În același timp, continuăm să sprijinim Ucraina. Avem o misiune de consiliere în Ucraina, care contribuie deja la consolidarea rezistenței în fața atacurilor hibride”, a adăugat oficialul european.
Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.
Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.
În ceea ce privește Busola Strategică, Borrell a transmis că lucrurile merg în direcția cea bună. „Este în curs de construire. Există schimbări, dar niciuna dintre aceste schimbări nu afectează ideea unei forțe militare de reacție rapidă. Cred că evenimentele la care suntem martori reprezintă un mare stimulent pentru dezvoltarea acestui tip de capacități”, a mai spus el.
Potrivit lui Borrell, proiectul acestei forțe de reacție se așteaptă să fie aprobat din punct de vedere politic, de către Consiliul European din martie. „Dacă acest lucru se va întâmpla – și sper că se va întâmpla – atunci vom începe imediat să lucrăm la procedurile practice pentru a-l face operațional. Deocamdată, lucrurile merg mult mai bine decât ne așteptam”.
Făcând trimitere la gazoductul Nord Stream 2, șeful diplomației UE a amintit că infrastructura este finalizată și se așteaptă aprobarea din partea autorităților de reglementare. Mai întâi, a autorității de reglementare din Germania și, apoi, a celei din Uniunea Europeană, care va stabili dacă această infrastructură poate sau nu să funcționeze în cadrul sistemului de aprovizionare cu gaze naturale a Europei.
„Am spus de multe ori că aceasta nu este o infrastructură pe care să o considerăm o prioritate, deoarece nu contribuie la autonomia energetică a Europei. Comisia și instituțiile europene nu pot interzice cuiva să construiască o infrastructură în conformitate cu regulile. Dacă este în conformitate cu regulile, suntem într-o economie de piață liberă. Dacă există o calificare pozitivă din partea celor două autorități de reglementare, infrastructura există și va funcționa. Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei. Nu putem ca, pe de o parte, să impunem sancțiuni, iar pe de altă parte, să deschidem o infrastructură. Este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina, este evident”, a punctat Josep Borrell.
Reamintim că procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.
