În ultimii ani, învățământul superior din Republica Moldova este grav afectat. Cel mai mare număr de studenți din istoria țării, 128 de mii, a fost înregistrat în anii 2006-2007. Ulterior, timp de 13 ani, numărul lor a scăzut dramatic, până la 56 de mii în 2019. Însă, în ultimii doi ani a fost o creștere a studenților, până la 59600. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 14 ianuarie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, despre situația în care sunt astăzi universitățile din Republica Moldova.

Potrivit expertului, în 2006-2007 erau 39 de studenți la o mie de locuitori, iar în prezent acest raport este de 22,6 studenți la o mie de locuitori. În opinia sa, sunt doi factori negativi care au determinat scăderea dramatică a numărului de studenți timp de 13 ani și sunt trei factori pozitivi care au dus la creșterea numărului acestora în ultimii doi ani. În total, cinci factori au marcat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova.

Cel mai dramatic factor, spune Veaceslav Ioniță, este că (1) în Republica Moldova numărul tinerilor scade din cauza natalității reduse. Dacă în 2010 erau aproape 424 de mii de tineri de vârstă universitară, 19-24 de ani, în prezent sunt 245 de mii. Către 2025 se estimează că numărul lor va ajunge la aproape 220 de mii. „Tinerii de astăzi s-au născut în primii ani de independență, într-o criză totală în care se afla Republica Moldova și noi simțim acum ecourile dramei prin care a trecut Republica Moldova în anii 1990-2000”, a spus Veaceslav Ioniță.

Al doilea fenomen (2) cu un impact negativ, afirmă analistul economic, este plecarea tinerilor peste hotare. Din cei aproape 235 de mii pe care îi are Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 19 și 24 de ani, doar 146 de mii sunt în țară, restul 88 de mii sunt plecați. Anual 4500 de tineri de vârstă universitară pleacă. „Doi factori: scăderea puternică a natalității și migrația continuă au dus la ceea că noi în prezent pur și simplu nu avem tineri. În 2010, ponderea tinerilor de la 19 la 24 de ani era aproape 12% din totalul populației. În prezent este de 6%. În 2025 am putea avea 5%. Practic prin sate nu mai sunt văzuți tinerii. La noi populația vârstnică a rămas, iar tineri din urmă nu vin”, a afirmat analistul economic.

Primul factor pozitiv (3), potrivit economistului, este faptul că în ultimii doi ani la studii universitare au mers cu 3600 de tineri mai mulți. Din cauza pandemiei, mai mult de o mie de tineri nu au reușit să meargă la studii peste hotare și au ales să învețe acasă. Dacă în 2019, rata medie a tinerilor, de la 19 la 24 de ani, care au mers la universitate a fost în proporție de 28%, în 2020 a fost de 31%, iar în 2021 estimativ este de 32,7%.

Expertul a mai menționat că, în prezent (4) tot mai mulți tineri de peste 30 de ani aleg să facă o facultate. În special aceasta se observă în rândul populației de peste 35 ani, care în ultimii doi ani și-a majorat înclinația spre universitate cu 30%. „Probabil mulți dintre aceștia au un loc de muncă care le cere să aibă studii superioare. Creșterea acestora a dus și la creșterea studiilor cu frecvență redusă”, a menționat expertul.

Analistul economic a mai remarcat faptul că astăzi studenții străini (5) mențin active universitățile moldovenești. Datele pentru 2020 arată că în Republica Moldova sunt 4600 de studenți străini, de trei ori mai mulți decât acum zece ani. Aproape 13% dintre toți studenții pe care îi are Republica Moldova, la secția zi, sunt străini sau fiecare al șaptelea student din auditori în Republica Moldova este un străin. Aceștia asigură anual circa 100 de milioane de dolari venituri țării.

„Factorul care au influențat negativ și va influența și în următorii ani sistemul educațional din Republica Moldova este factorul demografic. Avem o reducere de două ori a tinerilor de vârstă universitară. În fiecare an 4500 de tineri din această categorie pleacă din țară. Universitățile nu vor avea studenți, iar economia moldovenească nu va avea forțe de muncă”, a conchis expertul.

#economie #IDIS Viitorul #tineri #Universitati #Veaceslav Ionita

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.