Economia lumii se confruntă cu perspective sumbre, a avertizat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, deoarece efectele pandemiei continuă să afecteze creşterea, în special în ţările sărace.

Cele mai recente previziuni ale Băncii Mondiale indică o încetinire a creşterii economiei globale la 4,1% în 2022, de la 5,5% în 2021. Încetinirea vine pe fondul ameninţărilor provocate de pandemie, a încetării măsurilor guvernamentale de sprijin şi a scăderii cererii, după redresarea iniţială.

Dar David Malpass susţine că îngrijorarea cea mai are a sa o reprezintă adâncirea inegalităţii globale.

„Cel mai mare obstacol este inegalitatea care s-a integrat în sistem”, fiind vulnerabile în special ţările mai sărace, din cauza eforturilor în combaterea inflaţiei. „Perspectivele pentru ţările mai slabe sunt sumbre, ceea ce provoacă insecuritate”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale.

Perturbările din lanţurile de aprovizionare şi oprirea măsurilor guvernamentale de sprijin vor afecta evoluţiile economiei mondiale în 2022. Anul acesta, Banca Mondială se aşteaptă la „o încetinire pronunţată” şi avertizează că economia globală va înregistra în 2023 o creştere de doar 3,2%.

„Realitatea este că pandemia şi oprirea producţiei afectează semnificativ economia, de aceea perspectivele sunt sumbre, în special în ţările mai sărace”, avertizează Malpass.

Malpass dă vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate

China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de doar 5,1%, de la 8% anul trecut, în timp ce SUA se estimează că va creşte cu 3,7% anul acesta, comparativ cu un avans de 5,6% în 2021. În zona euro, expansiunea va fi de 4,2% anul acesta, de la 5,2% în 2021, previzionează Banca Mondială. Singura veste bună este pentru India, a cărei economie ar urma să urce cu 8,7% în 2022, de la 8,3% în 2021.

Dar multe economii emergente continuă să se confrunte cu dificultăţi suplimentare, cum ar fi ratele de vaccinare mai scăzute.

Până în 2023, activitatea economică în toate economiile avansate, cum ar fi Statele Unite, zona euro şi Japonia, se va redresa probabil după loviturile din timpul pandemiei. Dar în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, economia va rămâne cu 4% mai scăzută faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, previzionează Banca Mondială.

Malpass a dat vina pe măsurile de stimulare din ţările bogate pentru majorarea inflaţiei globale. Şi, în timp ce oficialii din multe ţări, inclusiv SUA, ar urma să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, preşedintele Băncii Mondiale a avertizat că acele costuri de împrumut mai ridicate ar putea afecta activitatea economică, în special în ţările mai sărace.

#banca mondiala #David Malpass #economie

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.