Rata de dezaprobare a preşedintelui Statelor Unite Joe Biden a atins un nou maxim în decembrie, deoarece tot mai mulţi americani au semnalat nemulţumirea faţă de gestionarea economiei şi a pandemiei de COVID-19 de către administraţia sa, transmite CNBC.

Potrivit sondajului CNBC/Change Research, 56% dintre americani declară acum că dezaprobă munca pe care o face Biden, aceasta fiind cea mai proastă apreciere a preşedinţiei sale, pe măsură ce se apropie de sfârşitul primului său an de mandat,

Sondajele anterioare au arătat cota de dezaprobare a lui Biden la 54% la începutul lunii septembrie şi la 49% în aprilie. Rata de aprobare a lui Biden este acum la 44%, în scădere de la 46% în septembrie şi 51% în aprilie.

Sondajul a fost publicat în momentul în care administraţia prezidențială încearcă să abordeze o gamă largă de probleme economice şi politice înainte de alegerile intermediare din 2022, care vor decide echilibrul de putere în Congres.

Casa Albă se străduieşte să potolească temerile legate de accelerarea preţurilor şi inflaţie, să relanseze poiectul preşedintelui „Build Back Better” (Să reconstruim mai bine), referitor la climă şi familie, şi să îmbunătăţească răspunsul sectorului de sănătate publică la varianta Omicron.

Frustrarile legate de economie sunt principala cauză a popularităţii scăzute a lui Biden, deoarece aproape fiecare grup demografic a declarat-o problema numărul 1.

Economia este prioritatea principală pentru bărbaţi şi femei, din fiecare grupă de vârstă, a alegătorilor latini şi albi şi cei cu şi fără studii universitare. Respondenţii de culoare, care au numit rasismul prioritatea lor principală, au spus că economia ocupă locul al doilea. O proporţie de 60% dintre cei 1.895 de respondenţi ai sondajului au spus că dezaprobă modul de gestionare a economiei de către Biden, marcând o scădere de şase puncte a aprobării din septembrie.

Pe problemele economice personale, alegătorii sunt şi mai susceptibili să-l critice pe preşedinte. Aproximativ 72% dezaprobă gestionarea de către acesta a preţurilor de consum, în timp ce 66% dezaprobă eforturile lui de a-i susţine financiar.

Biden a obţinut, de asemenea, scoruri slabe şi în problemele despre care alegătorii ar putea spune că merg bine. De exemplu, majoritatea oamenilor care au declarat că intenţionează să voteze în 2022 la mijlocul mandatului spun că piaţa de valori din SUA se descurcă „excelent” sau ”bine”, în timp ce doar 46% spun că merge „nu atât de bine” sau „slab”. Dar când au fost întrebaţi dacă aprobă sau dezaprobă modul de gestionare a pieţei de către Biden, doar 44% au spus că aprobă ferm sau oarecum, comparativ cu 56% care dezaprobă oarecum sau puternic. De fapt, un procent mai mare de respondenţi au spus că consideră piaţa de valori din SUA se descurcă mai rău decât în aceeași perioadă a anului precedent decât cei care au spus că o merge mai bine.

Acele opinii, obţinute între 17 şi 20 decembrie, contravin ceea ce a fost unul dintre cei mai buni ani ai pieţei din ultimii decenii. Toţi cei trei indici majori de acţiuni din SUA au înregistrat câştiguri uriaşe de două cifre în 2021, comparativ cu media lor anuală istorică de aproximativ 7% sau 8%.

#Joe Biden #sondaj #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.