Deși locuiesc la doar câțiva kilometri de râul Prut, locuitorii din comunele Cuhnești și Balatina, raionul Glodeni, nu au apă la robinet. Unele fântâni au secat, iar în cele care au mai rămas, apa este de proastă calitate, scriu colegii de la NordNews. Vestea bună este că apa din Prut a ajuns până la stația de tratare din Balatina, grație unui proiect finanțat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, implementat ADR Nord, în valoare de 37,6 mln lei. Restul lucrărilor de conectare la apeduct vor fi suportate deja de primării și localnici.

Fântânile de aici sunt adânci. Chiar și așa, apa este puțină.

„52 de ani de când nu este apă. Cei tineri, care au plecat pe la Moscova, și-au făcut fântâni, dar restul ce să facă? Nu avem de unde. Acolo locuiesc doi invalizi. Astăzi, unul a plecat la o operație la inimă”, a spus Ecaterina Bobu, locuitoarea s. Cuhnești.

Și mai greu le este locuitorilor din dealul satului. Pe vremuri, aceștia luau apă din fântâni arteziene.

„Fostul primar, Bețișor, a vândut motorul și am rămas fără apă. Iată”.

Acum, oamenii sunt nevoiți să care apa cu gălețile sau merg la fântână cu butoaiele, pe care le încarcă în căruță.

„Mergem și de trei ori. Eu nu prea mă duc pentru că sunt bolnavă de picioare, se duce bărbatul, fiul. Sperăm, ne-am bucurat când am văzut stația, au instalat rețeaua, asta ne bucură”, a spus Nina Gașinov, locuitoarea s. Cuhnești.

Robinetul va fi deschis atunci când 150 de case vor fi conectate la rețea. În prezent, în satul Balatina sunt 50 de conectări. Apeductul a fost instalat doar până la marginea comunei. De acolo, cheltuielile de montare vor fi suportate de autorități și locuitori. La Balatina, suma ajunge la 2400 de lei de la fiecare gospodărie, iar la Cuhnești încă nu au fost făcute calculele.

„Noi nu cerem contribuții la rețea pentru că știm că situația este dificilă. Suntem mulțumiți să contribuie măcar la conectare”, a declarat Dumitru Iațuc, primarul comunei Balatina.

În cadrul proiectului de 37, 6 milioane de lei, au fost finalizate lucrările de construcție a stației de pompare a apei din Prut din satul Bisericani, a apeductului magistral Prut-Balatina, cu o lungime de 9,36 km, dar și a stației de tratare a apei din Balatina.

Primarii spun că vor căuta resurse pentru a aduce apa până la gospodăriile oamenilor. Un prim ajutor a venit din partea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

„Am instalat două turnuri de apă și tras patru kilometri de rețea internă. Mai lasă de dorit pentru că avem nevoie de încă de 23 km. În total, pe comună avem nevoie de 27 km de rețea internă”, a declarat Angela Ceban, primarul comunei Cuhnești.

Autoritățile raionale sunt acum în căutare de bani pentru a extinde apeductul.

„Noi pregătim acum documentele și ne dorim să ajungem cu acest apeduct și în orașul Glodeni, satele Cajba, Hîjdieni. Cu cât mai mulți consumatori vom avea, cu atât prețul va fi mai mic”, a declarat Ion Cojocari, președintele raionului Glodeni.

În comunele Balatina și Cuhnești locuiesc peste 8000 de oameni.

#Balatina #Cuhnești #Prut

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.