Promovat de Comisia Europeană, proiectul a primit deja undă verde din partea mai multor state membre, însă pentru punerea sa în aplicare va fi „necesară parcurgerea mai multor etape”, a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.

Printre principalele puncte discutate marți la Paris, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor educației superioare, a fost și acela privind crearea unei diplome universitare europene, care să fie recunoscută automat în toate ţările membre ale Uniunii Europene, transmite EFE, potrivit Agerpres.

„Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) să poată fi aplicate pentru licenţe, programe de master şi doctorate. Pentru aceasta, trebuie să le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. După aceea, le revine lor (statelor membre – n.r.) să le încorporeze în legislaţiile naţionale”, a explicat comisarul european Mariya Gabriel.

O parte din actualele dificultăţi în echivalarea anumitor titluri universitare în ţările din blocul comunitar ar fi eliminate, în cazul în care se va adopta o astfel de măsură. Mariya Gabriel speră ca inițiativa să prindă contur până în 2024.

Frederique Vidal, amfitrioana reuniunii, ministrul educaţiei superioare din Franţa, a pledat pentru promovarea „atractivităţii şi competitivităţii” universităţilor europene, salutând totodată „libertatea academică şi integritatea ştiinţifică” ale mediului european.

„Finanţarea cercetării trebuie înţeleasă de concetăţenii noştri, pentru că (cercetarea) trebuie finanţată mai mult şi mai bine. Înşişi cercetătorii trebuie să explice acest lucru”, a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate în fizică privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosită la vindecarea bolilor oculare.

Din Republica Cehă, ţară care va succeda Franţei la preşedinţia prin rotaţie a UE, a fost prezent viceministrul pentru relaţii internaţionale, Uniunea Europeană şi fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca ţările membre ale UE „să pună la comun infrastructuri din sfera ştiinţei”.

#diplomă europeană #echivalare studii

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.