Guvernul va compensa primii 500 de metri cubi de gaze naturale consumate de către agenții economici. Anunțul a fost făcut de premierul Natalia Gavrilița în timpul unei conferințe de presă. Proiectul privind alocarea banilor din bugetul de stat pentru suportul agenților economici va fi aprobată mâine Comisia pentru Situații Excepționale.

„Vom propune compensarea primilor 500 de metri cubi de gaz consumat pentru toți agenții economici. Această măsură economică acoperă consumul integral a mai mult de jumătate din abonații Moldovagaz. Aceste compensații vor fi și ele acordate retroactiv, adică aplicate în factura pentru luna ianuarie. Este un program care va avea același mecanism ca și compensarea pentru gospodăriile casnice. Decizia va fi aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale de mâine”, a spus Natalia Gavrilița.

În paralel, Guvernul a anunțat că elaborează programul privind susținerea întreprinderilor de lactate și panificație, pentru a reduce impactul creșterii tarifului asupra prețului produselor alimentare de importanță socială.

„Vom veni cu un suport pentru agenții economici care sunt cruciali pentru economia națională, folosesc un consum solid de gaze în procesul de producere și vom oferi un ajutor suplimentar și pentru cei mari. În total, abonați la Moldovagaz sunt 10.500 de consumatori, vor beneficia de compensații, practic toți, iar mai mult de jumătate vor fi compensați integral”, a spus ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

Reprezentanții Guvernului n-au anunțat care este suma alocată din bugetul de stat pentru acoperirea compensațiilor destinate agenților economici, menționând că, deocamdată, sunt elaborate calcule în acest sens. La data de 28 ianuarie Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a ajustat în creștere tariful la gazele naturale de la 11,08 lei, cu TVA inclus, la 15,18 lei.

#compensatii #gaze naturale #Natalia Gavrilita

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.