Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din România a aprobat, luni, 31 ianuarie, modificarea condițiilor de carantină la sosirea în România. Perioada de carantină pentru cei care intră în România se scurtează la 5 zile şi pentru persoanele nevaccinate, netestate sau care nu au trecut prin boală.

De asemenea, nu va mai exista lista țărilor cu risc epidemiologic. Condiția ca cei care călătoresc să nu stea în carantină este să fie vaccinați, trecuți prin boală ori testați negativ.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de luni, 31.01.2022, Hotărârea nr. 6.

Principalele prevederi:

Instituirea măsurii carantinei cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România și nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau testarea negativă RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în România;

Sunt exceptate de la măsura carantinei următoarele categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României:

copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării;
lucrătorii transfrontalieri care intră în România, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare;
conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane și se deplasează în interes profesional;
persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu;
piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;
personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cât și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează în zona economică exclusivă a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator român, într-un port românesc, cu condiția asigurării echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19;
personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;
personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze în zona exclusivă economică a României;
angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara țării.

-Modificarea excepțiilor de la măsura carantinei pentru anumite categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României;

-Instituirea măsurii carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacții direcți ai unei persoane confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;regim de carantina

-Exceptarea de la măsura carantinei pentru contacții direcți, dacă se află în perioada de 90 de zile ulterioare izolării ca urmare a confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2;

-Abrogarea HCNSU nr. 2 din 07.01.2022.

Șeful DSU, Raed Arafat, a afirmat că Formularul de Localizare a Pasagerilor (PLF) rămâne în vigoare.

Măsurile intră în vigoare fără a fi nevoie de aprobarea Guvernului.

Documentul CNSU poate fi consultat AICI.

#călătorie #fara carantina #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.