Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică cu Wendy Sherman, secretarul de stat adjunct al SUA și cea care a condus în numele Statelor Unite discuțiile de la Geneva cu Federația Rusă pe marginea propunerilor Moscovei privind arhitectura de securitate europeană, care prevedeau limitarea extinderii NATO și retragerea militarilor aliați de pe teritoriul statelor care au aderat după 1997, inclusiv România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, discuția a prilejuit un schimb de opinii și evaluări pe tema evoluțiilor de securitate din Vecinătatea Estică a NATO și de la Marea Neagră și s-a desfășurat în continuarea coordonării apropiate dintre România și Statele Unite pe teme strategice.

Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit SUA pentru consultările purtate până în prezent, inclusiv în ceea ce privește răspunsurile scrise avansate Federației Ruse la 26 ianuarie 2022, care au luat în considerare și observațiile, interesele și așteptările României, în baza principiilor și valorilor fundamentale comune.

“În acest context a exprimat satisfacția față de decizia SUA de a-și consolida prezența militară pe teritoriul României, un semnal ferm pentru descurajarea acțiunilor agresive ruse și soliditatea angajamentului SUA pentru securitatea aliaților de pe Flancul Estic”, arată sursa citată.

De altfel, președintele Klaus Iohannis a solicitat săptămâna trecută creșterea prezenței militare a NATO pe teritoriul României pe fondul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia și a anunțat că Bucureștiul este în contact cu SUA și cu Franța în acest sens. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, el reluând această poziție și la finalul săptămânii trecute.

Timely📞talk today w/@DeputySecState🇺🇸 W.Sherman on latest developments regarding t/worrying security situation in&around UA. Welcomed again t/US announcement to increase military presence in 🇷🇴, discussed ways to further deepen RO-US dialogue, transatlantic coordination&unity

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 31, 2022

În cadrul convorbirii cu Bogdan Aurescu, oficialul american a exprimat apreciere deosebită, la rândul său, pentru angajamentul constant asumat de România, ca partener strategic al SUA și stat aliat NATO responsabil și de încredere, pentru stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre, dar și la nivel european și euroatlantic.

Cei doi oficiali au evaluat eforturile diplomatice recente, la nivel bilateral și multilateral, privind detensionarea situației de securitate de la granița Ucrainei și au discutat despre pașii următori și perspectivele conturate pe termen scurt. Au evidențiat importanța menținerii unității și solidarității aliate și au agreat menținerea unui contact apropiat, la toate nivelurile, și în perioada următoare.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală, ministrul Bogdan Aurescu și oficialul american au evocat contextul aniversar din 2022, când se marchează 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări și au agreat continuarea eforturilor pentru pregătirea unei agende de activități diplomatice adecvate, inclusiv prin dinamizarea contactelor politice.

Wendy Sherman a adresat, cu acest prilej, felicitări părții române pentru decizia recentă a Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu România și a asigurat că SUA vor sprijini România pe întregul parcurs al procesului de aderare. La rândul său, ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit pentru sprijinul constant al SUA pentru candidatura României și pentru conturarea unei decizii favorabile la nivelul Organizației, asigurând cu privire la angajamentul profund al Guvernului României pentru finalizarea cu succes a obiectivului aderării și pentru asumarea tuturor obligațiilor de stat membru al OCDE.

Conform unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul de stat adjunct “a apreciat România ca fiind un aliat NATO de nădejde și ambele părți au convenit să colaboreze pe probleme de securitate la Marea Neagră și să rămână unite împotriva agresiunii rusești”. De asemenea. “secretarul adjunct și ministrul de externe au reiterat sprijinul nostru de neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a mai transmis diplomația americană.

România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

Înainte de reuniunea Blinken-Lavrov, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO.

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră.

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

#prezenta militara #Romania #SUA

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.