Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina scumpesc grâul

Ameninţarea unui război între Rusia şi Ucraina agită pieţele mondiale de cereale, scumpind preţul grâului pe ambele maluri ale Atlanticului şi determinându-i pe traderi să vorbească de o şi mai mare volatilitate în perioada următoare, informează The Wall Street Journal.

Potrivit estimărilor Departamentului american al Agriculturii, cele două state sunt responsabile pentru 29% din exporturile mondiale de grâu. În plus, Marea Neagră este o rută importantă pentru livrările mondiale de cereale iar Ucraina este şi un important exportator mondial de orz, porumb şi rapiţă.

În ultimele două săptămâni, creşterea tensiunilor la graniţa dintre Rusia şi Ucraina a majorat cu peste 7% cotaţiile futures la grâu la Bursa de cereale de la Chicago, astfel că luni un bushel de grâu (1 bushel este echivalentul a 27,2 kilograme) era cotat la aproape opt dolari, în apropiere de maximumul ultimului deceniu, 8,50 dolari, atins anul trecut. În aceeaşi perioadă, la Bursa de la Paris, cotaţiile futures de referinţă la grâu au crescut cu 6% până la 278 de euro (310 de dolari) pentru o tonă de grâu, în apropiere de vârfurile atinse anul trecut.

Unii analişti se tem că un avans în profunzime al Rusiei în Ucraina şi sancţiunile occidentale care să afecteze exporturile ruseşti ar fi cel mai negativ scenariu deoarece ar lipsi pieţele mondiale de cea mai mare parte din livrările celor două state, informează Agerpres.

Chiar şi un conflict limitat care să nu se întindă departe de graniţa Ucrainei cu Rusia şi ar provoca doar pagube minore infrastucturii agricole din Ucraina, ar putea majora preţurile cu 10% până la 20%, susţine Andrey Sizov, director la firma rusească de cercetare de piaţă SovEcon.

Un alt motiv de îngrijorare este ce se va întâmpla cu porturile ucrainene şi ruseşti de la Marea Neagră, care sunt porţi cruciale pentru exporturile de cereale. Dacă vor fi afectate infrastructurile portuare sau vor fi perturbare livrările „atunci vom avea o mare problemă”, spune Monika Tothova, economist în cadrul FAO. Astfel de perturbări ar putea avea un impact de durată care să se repercuteze şi asupra viitoarelor recolte.

#pret #grau #Ucraina #Rusia

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.