Ştafeta flăcării olimpice pentru JO de iarnă de la Beijing, care vor avea loc în perioada 4-20 februarie, a debutat miercuri în capitala chineză. Beijingul se pregăteşte pentru startul marelui eveniment sportiv, în ciuda unui boicot diplomatic al mai multor ţări şi a preocupărilor legate de pandemia de coronavirus.

Peste 1.000 de persoane urmează să poarte torţa olimpică prin diferite locuri care vor găzdui întrecerile, la Beijing şi în oraşul vecin Zhangjiakou, înaintea ceremoniei de deschidere, programată vineri seara pe Stadionul Olimpic, celebrul „Cuib de pasăre”.

Primele schimburi ale ştafetei au fost asigurate de Luo Zhihuan, fost patinator de viteză care a câştigat în 1963 primul titlu mondial pentru China într-o disciplină hibernală, de astronautul Jing Haipeng şi inginerul aerospaţial Ye Peijian.

Parcursul flăcării până în China a început în luna octombrie, la situl antic grec de la Olympia, unde ceremonia a fost perturbată de manifestanţi care acuzau gazda JO 2022 de încălcări ale drepturilor omului.

Mai multe ţări occidentale, printre care SUA, Australia, Marea Britanie şi Canada, au anunţat un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice, pentru a denunţa bilanţul Chinei în materie de drepturi ale omului, în special modul în care tratează minorităţile musulmane din Xinjiang şi represiunea opozanţilor din Hong Kong.

Numărul spectatorilor care pot asista la ştafeta torţei olimpice va fi limitat

În ceea ce priveşte pandemia, China, singura mare economie mondială care a urmat o strategie „Zero Covid”, nu şi-a asumat niciun risc în organizarea Jocurilor Olimpice. Evenimentul se va derula într-o bulă sanitară închisă, fără contact între participanţi şi public, pentru a preveni răspândirea virusului în rândul populaţiei, relatează Agerpres. Numărul spectatorilor care pot asista la ştafeta torţei olimpice va fi limitat, în condiţiile în care China încurajează cetăţenii să urmărească evenimentul online.

Un oficial al Comitetului de organizare Beijing-2022, Cai Qi, şi-a exprimat speranţa că Jocurile vor contribui la „risipirea tristeţii” generate de pandemie.

Ştafeta flăcării olimpice va trece şi pe la Palatul de Vară din Beijing şi va ajunge la Marele Zid.

#Beijing #iarna #Jocuri Olimpice

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.