Până în prezent, 94 de cauze penale au fost pornite pe faptul falsificării certificatelor de imunizare COVID-19, precum și a acțiunilor de corupție care sunt comise în conexiune cu astfel de cazuri. Comisia protecție socială, sănătate și familie și Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a prezentat rezultatele acțiunilor privind prevenirea și combaterea fenomenului de falsificare a certificatelor de vaccinare împotriva COVID-19, realizate în ultimele luni de către autoritățile de drept din țară. Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă, transmisă live pe RLIVE.MD.

Peste 70 de cauze penale se referă la acțiunile săvârșite de persoanele fizice, două cauze penale se referă la acțiunile persoanelor juridice și 22 de cauze penale se referă la acțiuni comise de persoane publice – angajați ai instituțiilor medicale, angajați ai organelor de drept etc. La 7 februarie curent, în instanța de judecată au fost expediate cu rechizitoriu deja trei cauze penale, care vizează falsul informatic, coruperea pasivă și confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale – certificate de vaccinare.

Potrivit membrilor Comisiei, în prezent elaborează un proiect de lege pentru înăsprirea sancțiunilor ce vizează falsul procesului de vaccinare, dar și pentru a optimiza și securiza sistemul electronic de evidență a persoanelor vaccinate.

„Fenomenul falsificării certificatelor de vaccinare este tratat cu maximă seriozitate de toate instituțiile statului, pentru că falsificarea certificatele Covid-19 reprezintă un risc major pentru sănătatea cetățenilor Republicii Moldova și pune în pericol credibilitatea campaniei de vaccinare”, a declarat deputatul PAS Dan Perciun.

Persoanele care vor fi găsite vinovate riscă pedepse de la 1 350 de unități convenționale (67 500 de lei), privarea dreptului de a ocupa anumite funcții publice, muncă neremunerată în folosul comunității, dar și privațiune de libertate de la 2 până la 15 ani.

#dosare penale #parlament #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.