În cadrul unei ședințe de astăzi, 9 februarie membrii Comisiei agricultură și industrie alimentară au aprobat raportul pentru un proiect, care prevede modificarea Legii cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice. Prin urmare, conform proiectului cadrul normativ în domeniul fabricării și circulației produselor alcoolice ar putea fi modificat.

Membrii Comisiei propun ca să fie exclusă concurența neloială în acest sector și să fie asigurată transparența și trasabilitatea în domeniu.

Potrivit autorilor proiectului, modificările legislative au obiectivul de a crea premise pentru dezvoltarea acestui sector și de a asigura fabricarea unor produse mai competitive pe piață.

Una dintre principalele prevederi ale proiectului este introducerea unor noțiuni de bază, printre care ”băutură slab alcoolică” și ”băutură cu un conținut redus de alcool”. Această modificare este necesară, întrucât, în prezent, aceste categorii de produse, care sunt consumate în special de tineri, nu sunt reglementate în legislația națională.

O altă modificare propusă în proiectul de lege este includerea obligativității de prezentare a declarației de fabricare și de circulație, care va conține date pentru fiecare categorie de produs despre stocul la începutul anului, producerea, comercializarea și stocul la finele anului.

Potrivit Comisiei, aceste date vor fi folosite la elaborarea prognozelor de dezvoltare a sectoarelor. Proiectul de lege mai prevede excluderea obligativității de aplicare a dopului cu dispersie la îmbutelierea băuturilor alcoolice tari.

Proiectul de lege urmează să fie propus spre aprobare, în lectura întâi, plenului Parlamentului.

#bauturi alcoolice #Comisia agricultură și industrie alimentară #modificari #proiect

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.