Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) a venit cu anumite precizări, în urma întrebărilor apărute, odată cu niște modificări operate de Guvern, despre declararea indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (Darea de seamă IPC 21).

În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului divizat la numărul de zile lucrătoare din luna pentru care este depusă solicitarea, dar nu mai mult de 250 de lei pe o zi liberă acordată. Punctul respectiv face referinţă la acordarea indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional.

Pct. 18 prevede că, în cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi constituie o sumă mai mare de 250 de lei, angajatorul se obligă să achite din surse proprii o indemnizaţie cel puţin egală cu diferenţa dintre indemnizaţia calculată conform art. 78¹ alin. (1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 şi indemnizaţia achitată din bugetul de stat conform pct. 16. Totodată, în pct. 19 este reglementat că cuantumul salariului de bază achitat de angajator, conform pct. 18, se declară prin darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi reprezintă baza de calcul la care angajatorul datorează impozitele aferente plăţilor salariale.

Prin urmare, în Darea de seamă IPC 21 angajatorul urmează să declare nominal pe salariat doar sumele achitate din mijloacele angajatorului. Astfel, în tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21, sumele date se declară cu fondul de retribuire a muncii total calculat în luna respectivă fără a fi divizat cu o categorie a persoanei asigurate separată şi fără a se evidenţia cu o perioadă separată. Prin urmare, dacă procesul educaţional a fost suspendat la data de 17 ianuarie 2022 şi salariatul nu a activat după această dată deoarece a beneficiat de indemnizaţie, se va reflecta perioada întreagă de activitate a lunii ianuarie. În col. 9 „baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale” din tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 se va reflecta suma salariului realizat pentru perioada de activitate din luna ianuarie şi suma indemnizaţiei achitate din mijloacele angajatorului.

În cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi lucrătoare constituie o sumă mai mică sau egală cu 250 lei, rezultă că angajatorul nu achită indemnizaţie din mijloacele proprii salariaţilor care beneficiază de zile libere, în cazul suspendării procesului educaţional. Pentru aceste situaţii, sumele declarate în col. 9 din tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 va constitui suma fondului de retribuire a muncii calculată salariatului, iar perioada va fi luna deplină.

Prevederi similare se regăsesc şi în pct. 13 din Anexa nr. 2 al HG nr.316/2021 care prevede acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă. Indemnizaţia respectivă se acordă salariatului aflat în şomaj tehnic instituit de angajator ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică. Pct. 15 din Anexa nr. 2 al HG nr.316/2021 prevede că în cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi lucrătoare constituie o sumă mai mare de 250 de lei, angajatorul se obligă să achite din surse proprii o indemnizaţie de cel puţin egală cu diferenţa dintre indemnizaţia calculată conform art. 80 alin. (4) din Codul muncii al Republicii Moldova şi indemnizaţia achitată din bugetul de stat conform pct. 13. În pct. 16 este reglementat că cuantumul indemnizaţiei achitate de angajator se declară în Darea de seamă IPC 21. Ca şi în cazul acordării indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani în cazul suspendării procesului educaţional, aceste sume se declară nominal pe persoană în tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 împreună cu fondul de retribuire a muncii fără a evidenţia sumele date cu o categorie sau perioadă separată.

Anexa nr. 3 al actului prenotat prevede achitarea de la bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor care li s-a acordat două zile libere, cu menţinerea salariului mediu, pentru vaccinare. Suma maximală restituită din bugetul de stat este prevăzută în mărime de 500 lei pe zi. Pct. 13 din Anexa nr. 3 prevede că cuantumul compensaţiei se declară de către angajator în Darea de seamă IPC 21 fără a fi specificată doar partea achitată din mijloacele angajatorului. Astfel, deducem că angajatorul urmează să declare nominal pe fiecare angajat suma totală calculată pentru 2 zile. Suma respectivă se declară împreună cu fondul total de retribuire a muncii pentru luna respectivă fără a declara separat aceste 2 zile ca perioadă sau ca categorie a persoanei asigurate.

Adiţional informăm că, potrivit pct. 5 din HG nr.316/2021, Centrul de apel al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (0 8000 1000) reprezintă punctul de contact telefonic pentru asistenţa angajatorilor şi salariaţilor.

#angajator #CNAS #COVID-19 #indemnizatii #loc de munca #pandemie

„Locul Republicii Moldova este alături de noi în Uniunea Europeană”, a declarat miercuri premierul desemnat al României, Siegfried Mureșan, de la tribuna Parlamentului, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care este dezbătut programul de guvernare și este supusă votului lista noului Cabinet.

Mureșan a spus că România va susține Republica Moldova în procesul de reformare și de integrare europeană.

„Vom fi principalul susținător al Republicii Moldova pe acest drum. Pentru reforme în Republica Moldova, pentru dezvoltarea Republicii Moldova și pentru integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, vreau ca Republica Moldova să devină cât mai curând stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a declarat premierul desemnat miercuri, 30 septembrie.

El a mai spus că a lucrat timp de 12 ani în Parlamentul European pentru parcursul european al Republicii Moldova și că își propune să continue acest efort din funcția de prim-ministru al României.

„Am lucrat pentru asta 12 ani în Parlamentul European și voi lucra împreună cu dumneavoastră pentru asta în anii următori”, a afirmat Mureșan.

În discursul său din Parlament, premierul desemnat a vorbit și despre securitatea României, despre relația cu Statele Unite și despre sprijinul pentru Ucraina.

„Securitatea noastră a României depinde și de puterea alianțelor pe care le construim. Și de aceea vreau o Românie puternică în Uniunea Europeană și în NATO”, a spus Siegfried Mureșan.

Acesta a declarat că România va continua să sprijine Ucraina și că acest lucru contribuie la securitatea țării.

„Ucrainenii luptă astăzi împotriva unei Rusii care amenință întreaga noastră regiune. Cu cât Ucraina este mai capabilă să se apere și cu cât ține agresorul rus mai departe de frontiera noastră, cu atât noi aici, în România, suntem mai siguri”, a declarat Mureșan.

Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan candidat la funcția de prim-ministru la data de 17 septembrie. El este susținut pentru formarea Guvernului de PNL, USR și UDMR.

De asemenea, europarlamentarulare un rol direct în relațiile dintre Parlamentul European și Republica Moldova. El este președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și co-președinte al Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Comitetul reunește eurodeputați și parlamentari de la Chișinău și urmărește evoluțiile legate de relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește reformele și parcursul european al țării.

Totodată, Mureșan este co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Reformă și Creștere destinat Republicii Moldova, prin care UE oferă sprijin financiar pentru reforme și dezvoltarea economică a țării.