Delegația deputaților români, sosiți la Chișinău pentru a avea mai multe întrevederi cu parlamentarii moldoveni au fost salutați la sfârșitul ședinței plenare a Parlamentului de astăzi, 10 februarie, de către președintele Legislativului, Igor Grosu, care le-a spus „bun venit”.

„Vreau să salut prezența la Chișinău a membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României, care vor avea o ședință comună cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova. Vizita senatorilor români este o nouă dovadă a relației de cooperare foarte bune ce există la nivelul celor două instituții legislative. Este o dovadă în plus că relația cu România este consolidată pe toate planurile, atât guvernamental, cât și parlamentar”, a spus Grosu.

Totodată, speakerul a declarat că, în 2021, Republica Moldova „a simțit mereu umărul României, care ne-a ajutat să trecem mai ușor prin crize, dar și să începem a construi un viitor mai bun”.

„În timpuri grele pentru ei, România a găsit peste 500 de mii de doze și ne-a oferit. România a venit în ajutor și agricultorilor, care au avut de suferit de pe urma secetei din vara 2020 și care au primit 6000 de tone de motorină. Toamna, în plină criză energetică, Guvernul României ne-a venit din nou în ajutor, oferindu-ne păcură pentru a produce energie termică. Dar ajutorul nu se oprește aici – mâine, în cadrul ședinței comune între Guvernele României și Republicii Moldova, care are loc în premieră la Chișinău, urmează să fie semnate mai multe acorduri importante prin care va fi valorificat acel grant în valoare de 100 milioane euro, bani care vor ajunge la oamenii din regiuni prin diverse proiecte de infrastructură. Mulțumesc, România, pentru tot ajutorul oferit de-a lungul timpului”, a conchis Grosu.

Amintim că, o delegație a Senatului României se va afla în Republica Moldova, în cadrul unei vizite de lucru, în perioada 9-11 februarie.

Mai exact, potrivit Parlamentului, este vorba de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului Parlamentului României. Din delegație face parte și vicepreședintele Senatului Robert-Marius Cazanciuc.

Agenda vizitei de lucru include o întrevedere bilaterală a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Laura-Iuliana Scântei. De asemenea, speakerul se va întâlni cu vicepreședintele Senatului Parlamentului României, Robert-Marius Cazanciuc.

Amintim că, la sfârșitul la 11 februarie, la Chișinău va avea loc și ședința comună a Cabinetelor de miniștri din Republica Moldova și România.

#deputati #Igor Grosu #Romania

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.