Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, califică drept un moment istoric ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova care va avea loc mâine, 11 februarie. Potrivit oficialului, o bună parte din inițiativele cu impact pentru oamenii de pe ambele maluri ale Prutului care urmează a fi semnate mâine, au fost lansate pe 2 iulie 2019, în timpul primei vizite în străinătate a fostului premier, Maia Sandu.

Potrivit lui Nicu Popescu, anii 2019 și 2021-2022 au însemnat pentru relația Republicii Moldova cu România nu doar o etapă de lucru foarte intens, dar și de împliniri și confirmări sufletești pentru ambele părți.

„Cea de-a cincea ședință comună a guvernelor Republicii Moldova și României este un moment istoric în anul aniversar când marcăm 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice moldo-române. Așa cum primele Poduri de Flori ne-au facilitat regăsirea și redescoperirea, cum bursele de studii ne-au reapropiat cultural și educațional, cum schimburile de cadre medicale din perioada pandemiei ne-au unit prin emoție și dedicare, tot astfel și ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, prețurile mai accesibile pentru serviciile de roaming internațional mobil, construirea, exploatarea și întreținerea podului rutier de frontieră peste râul Prut ne vor apropia și mai mult unii de alții”, a scris Nicu Popescu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit diplomatului, parteneriatul strategic pentru integrare europeană cu România trebuie să consolideze comunitatea de istorie, limbă, cultură și să accelereze construcția unei infrastructuri comune concretizată prin poduri, interconectare energetică, interconectare în domeniul comunicațiilor. În același timp, Nicu Popescu a mulțumit României, colegilor din ambele Guverne pentru munca depusă astfel încât ședința comună a celor două Executive să devină realitate, iar proiectele de infrastructură să prindă contur.

„Viitorul ne așteaptă cu planuri ambițioase orientate spre ceea ce am promis cetățenilor țării noastre: modernizarea europeană a Republicii Moldova”, a conchis Nicu Popescu.

#Guvern Romania #Nicu Popescu #sedinta comuna

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china