Cea mai discutată reformă din domeniul justiției anunțată de autorități este evaluarea externă, adică verificarea integrității judecătorilor și procurorilor de către un organ compus din experți naționali și străini care nu sunt parte a justiției din Moldova, lege care a fost votată astăzi, 10 februarie în lectură finală de către Parlament, în cadrul ședinței plenare.

Prima etapă a acestei reforme este evaluarea candidaților în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit autorităților, după evaluarea candidaților în CSM și CSP, va urma evaluarea integrității tuturor judecătorilor și procurorilor din țară. Estimativ, ultima va începe în toamna anului 2022 și va dura câțiva ani.

Potrivit proiectului, toți candidații în CSM și CSP, judecătorii, procurorii, și cei din societatea civilă, vor trece evaluarea externă. Evaluarea va fi realizată de o comisie creată din șase membri, trei membri propuși de partenerii de dezvoltare și alți trei propuși de fracțiunile parlamentare, doi de fracțiunea majoritară și unul de opoziție. Componența comisiei urmează a fi aprobată cu votul a 3/5 din deputați. Ea va fi asistată de un secretariat plătit de partenerii de dezvoltare și care se supune doar comisiei de evaluare.

Comisia de evaluare va verifica dacă candidatul a avut un comportament compatibil cu etica profesională, dacă a adoptat acte arbitrare, dacă a admis conflicte de interese, dacă și-a declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor sale. Evaluarea fiecărui candidat va dura circa două luni. La începutul evaluării, candidatul va întocmi câteva declarații cu privire la rudele sale, averea și cheltuielile din ultimii cinci ani. Comisia va verifica aceste și alte date, având acces direct la bazele de date publice, putând acumula singură informații de la orice persoană, inclusiv să solicite explicații suplimentare de la candidat. Îi revine candidatului să explice Comisiei orice aspecte privind evaluarea, iar eșuarea de a da explicații convingătoare va duce la nepromovarea evaluării. Comisia de evaluare nu este legată de constatările altor organe, putând decide, de exemplu, că au fost comise abateri de la etica profesională chiar dacă, anterior, organele disciplinare au decis altceva.

Candidații vor fi audiați în ședință publică, însă, pentru protecția ordinii publice, a moralității sau a vieții private, comisia poate decide ca anumite părți ale audierii să fie efectuate în ședință închisă. Comisia va decide prin hotărâre motivată adoptată cu votul majorității membrilor dacă un candidat a promovat sau nu evaluarea. Aceasta va fi publicată pe internet doar dacă candidatul nu va obiecta împotriva publicării.

În caz de nepromovare a evaluării, persoana nu va putea candida, dar va avea dreptul să conteste decizia de evaluare la un complet special din trei judecători ai Curții Supreme de Justiție. Dacă admite contestația, completul va anula decizia și va dispune o nouă evaluare de către comisia de evaluare. Contestarea nu va suspenda alegerile.

Legea stabilește și noi termene limită pentru depunerea dosarelor de către alți doritori. Judecătorii și procurorii pot depune dosarele până la 1 martie curent. Candidații judecători și procurori care au depus deja dosarele se pot retrage din cursă până pe 8 martie. Potrivit Ministerului Justiției, evaluarea candidaților judecători și procurori va avea loc până în aprilie. De asemenea, Parlamentul va anunța concurs pentru reprezentanții societății civile care vor să devină membrii ai CSM. Lista acestora va fi transmisă comisiei de evaluare până pe 6 aprilie. Noile CSM și CSP ar trebui să devină funcționale în iunie.

Documentul mai prevede că, de rând cu membrii CSM și CSP, vor fi evaluați și candidații pentru colegiile de selecție, evaluare și disciplină a judecătorilor și procurorilor. Legea totuși nu menționează când vor fi evaluați aceștia și dacă alegerea acestora va avea loc odată cu alegerea membrilor CSM și CSP, însă stipulează că, candidații pentru CSP și CSM vor fi evaluați în mod prioritar.

La 2 decembrie 2021, Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege privind evaluarea candidaților în CSM și CSP. La 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția a publicat opinia sa cu privire la acest proiect, care accepta exercițiul de evaluare si venea cu mai multe propuneri de îmbunătățire a acestuia. Ministerul Justiției a ajustat proiectul, acceptând doar unele recomandări ale Comisiei de la Veneția. La 18 ianuarie curent, proiectul a fost aprobat de către Guvern. La ședința extraordinară a Parlamentului din 21 ianuarie, proiectul a fost adoptat în prima lectură. Proiectul a fost programat să fie adoptat de Parlament în lectură finală pe 3 februarie, însă adoptarea a fost amânată cu o săptămână, aparent, pentru a continua discuțiile politice în vederea asigurării unei susțineri politice largi pentru proiect.

Până în noiembrie 2021, pentru cele șase funcții de membri ai CSM s-au înscris 21 de judecători, iar pentru cele cinci funcții de membru al CSP – 14 procurori. Cel mai probabil că aceste liste vor suferi modificări. Unii candidați s-ar putea retrage, iar alți judecători și procurori ar putea să se înscrie în cursă. Pe lângă aceștia, Parlamentul mai urmează să selecteze șase reprezentanți ai societății civile în CSM. Ministerul Justiției preconizează că vor fi evaluați în total circa 50-60 de candidați.

Amintim că, acest proiectul de lege a stârnit nemulțumirea deputaților din opoziție, care au acuzat PAS că nu ar fi fost consultat cu ei și a cerut ca acesta să fie amânat pentru o altă ședință plenară. Majoritatea parlamentară nu a dat curs invitației, motiv pentru care socialiștii și comuniștii au părăsit sala de ședință.

Ulterior, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a anunțat că, în realitate, dezbateri publice au fost organizate anume pentru opoziție, însă nimeni din ei nu s-au prezentat la ședința în termenii stabiliți.

#lege #pre-vetting #Vladislav Gribincea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.