Republica Moldova este pe locul doi în topul statelor din Europa după nivelul scumpirilor. Astfel, rata inflației a ajuns la 13,94% la sfârșitul anului 2021, scrie BANI.MD

Țara noastră este devansată doar de Turcia unde nivelul scumpirilor a fost de 48,6%. Un nivel ridicat al inflației a fost înregistrat în Estonia – 11,3%, Lituania – 10,6%, Ucraina – 10%.

Un nivel al scumpirilor de o cifră a fot înregistrat în Belarus – 9,9%, Rusia – 8,7% și Polonia – 8,6%.

Totodată, statele care au fost afectate foarte puțin de scumpirile mondiale au fost Liechtenstein, Elveția – 1,5%, Malta – 2,6% și Franța – 2,9%.

În Republica Moldova, anul 2021 a fost marcat cu o creștere record a prețurilor la produsele alimentare, produsele care domină coșul de consum a populației sărace.

Prețurile la produsele alimentare în 2021 au crescut cu 17,5%, record absolut pentru ultimii 18 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2003, când prețurile la produsele alimentare au crescut cu 20%. În toată perioada de independență, Moldova a avut un singur an, când prețurile la produsele alimentare au înregistrat o scădere față de anul precedent. S-a întâmplat acest lucru în 2009, când prețurile au înregistrat o scădere de 3,8%.

Conform datelor FAO, organizația specializată ONU, prețurile la produsele alimentare la nivel global în 2021 au înregistrat o creștere de 25,7% record pentru ultimii 10 ani. Recordul precedent a fost stabilit în 2011, când prețurile au crescut cu 31,9%. Comparativ cu 2010 în prezent prețurile pe piața globală la produsele alimentare sunt de 2,1 ori mai mari, însă această creștere se datorează perioadei de până la 2014. Creșterea din 2021 pe plan global a prețurilor la produsele alimentare a fost precedată de o scădere pe parcursul a 6 ani a prețurilor, iar în 2021 creșterea doar a recuperat scăderea din precedenții 6 ani”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#IDIS Viitorul #inflatie #scumpiri

Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu 45 de centimetri în mai puțin de două săptămâni, iar cantitatea de apă care ajunge în lac este în continuare foarte mică. În perioada 1–13 septembrie, în lac au intrat în medie 22,7 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, anunță ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Cele mai mici debite au fost înregistrate în data de 6 septembrie, când au ajuns în lac 16 m³/s, la 7 septembrie – 17 m³/s și în data de 10 septembrie – 18 m³/s. Cel mai mare debit din această perioadă a fost de 35 m³/s, înregistrat pe 1 septembrie.

În celelalte zile, debitul a fost de 27 m³/s la 2 septembrie, 23 m³/s la 3 septembrie, 22 m³/s în ziua de 4 septembrie, 24 m³/s în data de 5 septembrie, 24 m³/s la 8 septembrie, 23 m³/s în 9 septembrie, 22 m³/s pe 11 septembrie, 25 m³/s în data de 12 septembrie și 19 m³/s sâmbătă, 13 septembrie.

Astfel, în lac iese mult mai multă apă decât intră. Acest lucru a dus la scăderea nivelului apei de la 111,83 metri la 1 septembrie la 111,38 metri în prezent.

Situația este legată și de cantitatea insuficientă de precipitații din bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit autorităților, ploile din ultimele zile din Republica Moldova nu au fost suficiente pentru a schimba situația. O nouă ședință a Comisiei Nistrene este programată pentru ziua de luni, 14 septembrie. Membrii acesteia vor analiza situația hidrologică și vor decide ce măsuri urmează să fie luate.