Cea mai discutată reformă din domeniul justiției anunțată de autorități este evaluarea externă, adică verificarea integrității judecătorilor și procurorilor de către un organ compus din experți naționali și străini care nu sunt parte a justiției din Moldova, lege care a fost votată astăzi, 10 februarie în lectură finală de către Parlament, în cadrul ședinței plenare.

Prima etapă a acestei reforme este evaluarea candidaților în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit autorităților, după evaluarea candidaților în CSM și CSP, va urma evaluarea integrității tuturor judecătorilor și procurorilor din țară. Estimativ, ultima va începe în toamna anului 2022 și va dura câțiva ani.

Potrivit proiectului, toți candidații în CSM și CSP, judecătorii, procurorii, și cei din societatea civilă, vor trece evaluarea externă. Evaluarea va fi realizată de o comisie creată din șase membri, trei membri propuși de partenerii de dezvoltare și alți trei propuși de fracțiunile parlamentare, doi de fracțiunea majoritară și unul de opoziție. Componența comisiei urmează a fi aprobată cu votul a 3/5 din deputați. Ea va fi asistată de un secretariat plătit de partenerii de dezvoltare și care se supune doar comisiei de evaluare.

Comisia de evaluare va verifica dacă candidatul a avut un comportament compatibil cu etica profesională, dacă a adoptat acte arbitrare, dacă a admis conflicte de interese, dacă și-a declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor sale. Evaluarea fiecărui candidat va dura circa două luni. La începutul evaluării, candidatul va întocmi câteva declarații cu privire la rudele sale, averea și cheltuielile din ultimii cinci ani. Comisia va verifica aceste și alte date, având acces direct la bazele de date publice, putând acumula singură informații de la orice persoană, inclusiv să solicite explicații suplimentare de la candidat. Îi revine candidatului să explice Comisiei orice aspecte privind evaluarea, iar eșuarea de a da explicații convingătoare va duce la nepromovarea evaluării. Comisia de evaluare nu este legată de constatările altor organe, putând decide, de exemplu, că au fost comise abateri de la etica profesională chiar dacă, anterior, organele disciplinare au decis altceva.

Candidații vor fi audiați în ședință publică, însă, pentru protecția ordinii publice, a moralității sau a vieții private, comisia poate decide ca anumite părți ale audierii să fie efectuate în ședință închisă. Comisia va decide prin hotărâre motivată adoptată cu votul majorității membrilor dacă un candidat a promovat sau nu evaluarea. Aceasta va fi publicată pe internet doar dacă candidatul nu va obiecta împotriva publicării.

În caz de nepromovare a evaluării, persoana nu va putea candida, dar va avea dreptul să conteste decizia de evaluare la un complet special din trei judecători ai Curții Supreme de Justiție. Dacă admite contestația, completul va anula decizia și va dispune o nouă evaluare de către comisia de evaluare. Contestarea nu va suspenda alegerile.

Legea stabilește și noi termene limită pentru depunerea dosarelor de către alți doritori. Judecătorii și procurorii pot depune dosarele până la 1 martie curent. Candidații judecători și procurori care au depus deja dosarele se pot retrage din cursă până pe 8 martie. Potrivit Ministerului Justiției, evaluarea candidaților judecători și procurori va avea loc până în aprilie. De asemenea, Parlamentul va anunța concurs pentru reprezentanții societății civile care vor să devină membrii ai CSM. Lista acestora va fi transmisă comisiei de evaluare până pe 6 aprilie. Noile CSM și CSP ar trebui să devină funcționale în iunie.

Documentul mai prevede că, de rând cu membrii CSM și CSP, vor fi evaluați și candidații pentru colegiile de selecție, evaluare și disciplină a judecătorilor și procurorilor. Legea totuși nu menționează când vor fi evaluați aceștia și dacă alegerea acestora va avea loc odată cu alegerea membrilor CSM și CSP, însă stipulează că, candidații pentru CSP și CSM vor fi evaluați în mod prioritar.

La 2 decembrie 2021, Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege privind evaluarea candidaților în CSM și CSP. La 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția a publicat opinia sa cu privire la acest proiect, care accepta exercițiul de evaluare si venea cu mai multe propuneri de îmbunătățire a acestuia. Ministerul Justiției a ajustat proiectul, acceptând doar unele recomandări ale Comisiei de la Veneția. La 18 ianuarie curent, proiectul a fost aprobat de către Guvern. La ședința extraordinară a Parlamentului din 21 ianuarie, proiectul a fost adoptat în prima lectură. Proiectul a fost programat să fie adoptat de Parlament în lectură finală pe 3 februarie, însă adoptarea a fost amânată cu o săptămână, aparent, pentru a continua discuțiile politice în vederea asigurării unei susțineri politice largi pentru proiect.

Până în noiembrie 2021, pentru cele șase funcții de membri ai CSM s-au înscris 21 de judecători, iar pentru cele cinci funcții de membru al CSP – 14 procurori. Cel mai probabil că aceste liste vor suferi modificări. Unii candidați s-ar putea retrage, iar alți judecători și procurori ar putea să se înscrie în cursă. Pe lângă aceștia, Parlamentul mai urmează să selecteze șase reprezentanți ai societății civile în CSM. Ministerul Justiției preconizează că vor fi evaluați în total circa 50-60 de candidați.

Amintim că, acest proiectul de lege a stârnit nemulțumirea deputaților din opoziție, care au acuzat PAS că nu ar fi fost consultat cu ei și a cerut ca acesta să fie amânat pentru o altă ședință plenară. Majoritatea parlamentară nu a dat curs invitației, motiv pentru care socialiștii și comuniștii au părăsit sala de ședință.

Ulterior, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a anunțat că, în realitate, dezbateri publice au fost organizate anume pentru opoziție, însă nimeni din ei nu s-au prezentat la ședința în termenii stabiliți.

#lege #pre-vetting #Vladislav Gribincea

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.