Legea pre-vetting, pe înțelesul tuturor. Gribincea explică „pe degete” cum se vor implementa prevederile

Cea mai discutată reformă din domeniul justiției anunțată de autorități este evaluarea externă, adică verificarea integrității judecătorilor și procurorilor de către un organ compus din experți naționali și străini care nu sunt parte a justiției din Moldova, lege care a fost votată astăzi, 10 februarie în lectură finală de către Parlament, în cadrul ședinței plenare.

Prima etapă a acestei reforme este evaluarea candidaților în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit autorităților, după evaluarea candidaților în CSM și CSP, va urma evaluarea integrității tuturor judecătorilor și procurorilor din țară. Estimativ, ultima va începe în toamna anului 2022 și va dura câțiva ani.

Potrivit proiectului, toți candidații în CSM și CSP, judecătorii, procurorii, și cei din societatea civilă, vor trece evaluarea externă. Evaluarea va fi realizată de o comisie creată din șase membri, trei membri propuși de partenerii de dezvoltare și alți trei propuși de fracțiunile parlamentare, doi de fracțiunea majoritară și unul de opoziție. Componența comisiei urmează a fi aprobată cu votul a 3/5 din deputați. Ea va fi asistată de un secretariat plătit de partenerii de dezvoltare și care se supune doar comisiei de evaluare.

Comisia de evaluare va verifica dacă candidatul a avut un comportament compatibil cu etica profesională, dacă a adoptat acte arbitrare, dacă a admis conflicte de interese, dacă și-a declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor sale. Evaluarea fiecărui candidat va dura circa două luni. La începutul evaluării, candidatul va întocmi câteva declarații cu privire la rudele sale, averea și cheltuielile din ultimii cinci ani. Comisia va verifica aceste și alte date, având acces direct la bazele de date publice, putând acumula singură informații de la orice persoană, inclusiv să solicite explicații suplimentare de la candidat. Îi revine candidatului să explice Comisiei orice aspecte privind evaluarea, iar eșuarea de a da explicații convingătoare va duce la nepromovarea evaluării. Comisia de evaluare nu este legată de constatările altor organe, putând decide, de exemplu, că au fost comise abateri de la etica profesională chiar dacă, anterior, organele disciplinare au decis altceva.

Candidații vor fi audiați în ședință publică, însă, pentru protecția ordinii publice, a moralității sau a vieții private, comisia poate decide ca anumite părți ale audierii să fie efectuate în ședință închisă. Comisia va decide prin hotărâre motivată adoptată cu votul majorității membrilor dacă un candidat a promovat sau nu evaluarea. Aceasta va fi publicată pe internet doar dacă candidatul nu va obiecta împotriva publicării.

În caz de nepromovare a evaluării, persoana nu va putea candida, dar va avea dreptul să conteste decizia de evaluare la un complet special din trei judecători ai Curții Supreme de Justiție. Dacă admite contestația, completul va anula decizia și va dispune o nouă evaluare de către comisia de evaluare. Contestarea nu va suspenda alegerile.

Legea stabilește și noi termene limită pentru depunerea dosarelor de către alți doritori. Judecătorii și procurorii pot depune dosarele până la 1 martie curent. Candidații judecători și procurori care au depus deja dosarele se pot retrage din cursă până pe 8 martie. Potrivit Ministerului Justiției, evaluarea candidaților judecători și procurori va avea loc până în aprilie. De asemenea, Parlamentul va anunța concurs pentru reprezentanții societății civile care vor să devină membrii ai CSM. Lista acestora va fi transmisă comisiei de evaluare până pe 6 aprilie. Noile CSM și CSP ar trebui să devină funcționale în iunie.

Documentul mai prevede că, de rând cu membrii CSM și CSP, vor fi evaluați și candidații pentru colegiile de selecție, evaluare și disciplină a judecătorilor și procurorilor. Legea totuși nu menționează când vor fi evaluați aceștia și dacă alegerea acestora va avea loc odată cu alegerea membrilor CSM și CSP, însă stipulează că, candidații pentru CSP și CSM vor fi evaluați în mod prioritar.

La 2 decembrie 2021, Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege privind evaluarea candidaților în CSM și CSP. La 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția a publicat opinia sa cu privire la acest proiect, care accepta exercițiul de evaluare si venea cu mai multe propuneri de îmbunătățire a acestuia. Ministerul Justiției a ajustat proiectul, acceptând doar unele recomandări ale Comisiei de la Veneția. La 18 ianuarie curent, proiectul a fost aprobat de către Guvern. La ședința extraordinară a Parlamentului din 21 ianuarie, proiectul a fost adoptat în prima lectură. Proiectul a fost programat să fie adoptat de Parlament în lectură finală pe 3 februarie, însă adoptarea a fost amânată cu o săptămână, aparent, pentru a continua discuțiile politice în vederea asigurării unei susțineri politice largi pentru proiect.

Până în noiembrie 2021, pentru cele șase funcții de membri ai CSM s-au înscris 21 de judecători, iar pentru cele cinci funcții de membru al CSP – 14 procurori. Cel mai probabil că aceste liste vor suferi modificări. Unii candidați s-ar putea retrage, iar alți judecători și procurori ar putea să se înscrie în cursă. Pe lângă aceștia, Parlamentul mai urmează să selecteze șase reprezentanți ai societății civile în CSM. Ministerul Justiției preconizează că vor fi evaluați în total circa 50-60 de candidați.

Amintim că, acest proiectul de lege a stârnit nemulțumirea deputaților din opoziție, care au acuzat PAS că nu ar fi fost consultat cu ei și a cerut ca acesta să fie amânat pentru o altă ședință plenară. Majoritatea parlamentară nu a dat curs invitației, motiv pentru care socialiștii și comuniștii au părăsit sala de ședință.

Ulterior, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a anunțat că, în realitate, dezbateri publice au fost organizate anume pentru opoziție, însă nimeni din ei nu s-au prezentat la ședința în termenii stabiliți.

#pre-vetting #Vladislav Gribincea #lege

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.