Ziua de 16 ianuarie 2009 este o dată care aduce aminte de tragicul accident care a provocat decesul poetului Grigore Vieru. Se întâmpla după ce în seara zilei de 15 ianuarie, Grigore Vieru a recitat poezii şi a interpretat un cântec pe scena Palatului de Cultură din Cahul, alături de interpretul român Fuego. După concert, Grigore Vieru a plecat spre Chişinău, însă nu a mai apucat să ajungă acasă. În cadrul unui interviu, fiul său Călin Vieru a spus mai multe detalii, poate pentru prima oară, despre cele întâmplate.
„Se mergea prin ceață și ca să înțelegi, ceața nu era ceață ci era lapte. Vizibilitate zero la trei metri. Mașină nepregătită din punct de vedere tehnic. Cred că nu avea în dotare luminile cu fază anticeață. O mașină mai bătrână. Șoferul se ghida cred că după marcaj, după o linie. Dar așa cum drumurile noastre nu au marcaje, ba au marcaje, ba marcajul e întrerupt, ba e marcaj continuu. După aia vorbisem cu șoferul, a confundat marcajul de pe mijlocul drumului, linia de marcare între două benzi cu cel de pe marginea drumului și s-a lipit de acest marcaj ca un far care-l ghida, dar acesta era pe mijlocul drumului.
În zona Ialoveni, nu departe de intrarea în Chișinău. Cineva a pus acolo un pilon publicitar, fundația căruia era din beton masiv, avea vreo doi metri în lățime și în lungime încă vreo trei. Mașina a intrat frontal în acest pilon, în fundație, ” a spus Călin Vieru.
Fiul lui Grigore Vieru a spus că lovitura în panoul publicitar a fost una medie. Din spusele lui, șoferul nu a condus cu viteza execsivă, iar în momentul impactului, atât șoferul, cât și Grigore Vieru nu aveau cuplate centurile de siguranță.
„Tata s-a lovit cu capul de parbriz, iar șoferul a intrat cu pieptul în volan în momentul ciocnirii. Starea era relativ medie. Era conștient de ce se întâmplă. S-au apropiat oamenii, a cerut ajutorul unei ambulanțe. Ambulanța și-a făcut treaba la cel mai înalt nivel, a venit în 5 – 6 minute din Ialoveni”, a mai spus el.
Poetul a fost internat la Spitalul de Urgență și s-a aflat într-o stare critică, având șanse minime de supraviețuire. A încetat din viață în data de 18 ianuarie, în urma unui stop cardiac.
„ A început starea să se agraveze. A intrat în comă în aceeași noapte. Tata suportase două infarcte până la acest accident și a cedat inima în urma acestui accident.
Medicii făceau de două-trei ori pe zi consiliu. Au fost invitați și medici din România în frunte cu fostul ministru al Sănătății din România, Raed Arafat. El a venit cu echipa sa, medici foarte profesioniști, cu SMURD-ul. Atunci s-a pus problema ce facem mai departe. Noi am fost cei care trebuia să ia această decizie care nu a fost ușoară. În România reanimația este mai dotată decât în Chișinău, dar transportul este unul fatal”, a declarat fiul poetului.
Marele poet s-a născut în anul 1935, în satul Pererâta, raionul Briceni. A debutat în 1957, pe când era student la Chişinău, cu o plachetă de versuri pentru copii. În 1968, are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, prefaţat de Ion Druţă.
La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participa activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
În 1989, Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Post-mortem, Grigore Vieru a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, iar câteva şcoli din R. Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru.
