Agenţia „Moldsilva” a iniţiat o serie de controale în fondul forestier naţional, proprietate publică a statului, gestionat de entităţile silvice din subordine. Urmare a acestor acţiuni, în cadrul unor entităţi silvice teritoriale, au fost depistate mai multe ilegalități şi nereguli.

Totodată, în cadrul entităților se examinează multilateral acțiunile ilegale admise de personalul serviciului silvic privind exercitarea atribuțiilor de serviciu şi sunt inițiate mai multe anchete de serviciu în scopul atragerii la răspundere a personalului vizat.

În cadrul Întreprinderii de Stat (Î.S.) Întreprinderea pentru Silvicultură ,,HÎNCEȘTI-SILVA”, verificările efectuate în luna decembrie a anului 2021, la cantonul silvic nr. 11, ocolul silvic Bujor, au stabilit diminuarea volumului de masă lemnoasă destinată recoltării prin intermediul tăierilor de produse principale cu 106 m³ în cazul unui parchet cu suprafața de 0,7 ha (volum autorizat 80 m³) şi cu 245m³ de pe suprafața unui parchet de 1,0 ha (volumul autorizat fiind de 294m³). În urma verificărilor inițiate în cadrul entității silvice, în ianuarie 2022 și anume în ocolul silvic Bujor, din parchetele destinate exploatării în anul 2022, în 20 de parchete s-a constatat diminuarea volumului de masă lemnoasă destinată recoltării cu circa 2883 m³. Aceste rezultate indică asupra lipsei de atitudine și control obiectiv din partea unor factori de decizie din cadrul Î.S. Întreprinderea pentru Silvicultură ,,HÎNCEȘTI-SILVA” pe parcursul anului 2021, ce se putea solda cu extragerea frauduloasă a unui volum total de 3234 m³de producție forestieră.

În urma verificărilor efectuate la Î.S. Întreprinderea pentru Silvicultură „SOROCA”, au constatat întocmirea incorectă a materialelor de punere în valoare în ocolul silvic Șolcani, astfel, constatându-se diminuarea volumului de masă lemnoasă destinată recoltării, la etapa efectuării lucrărilor de punere în valoare cu 683 m³. Cazuri similare au fost constatate în urma verificărilor efectuate de către angajații Agenției „Moldsilvaˮ și în cadrul ocoalelor silvice Cuhurești și Soroca, unde în urma evaluărilor de control în cazul a 4 parchete din 7 verificate s-a constatat diminuarea volumului pe picior a masei lemnoase destinate recoltării cu 142 m³ .

În cadrul Î.S. Întreprinderea pentru Silvicultură „IARGARA” în decembrie 2021 în procesul de efectuare a recepției tehnice a lucrărilor executate în ocolul silvic Leova, s-au depistat divergențe dintre volumul de masă lemnoasă preconizat recoltării și volumul real recoltat, fiind astfel luat la evidență contabilă un surplus total de masa lemnoasă de 644,5 m³. În fondul forestier din raza de activitate a ocolului silvic Basarabeasca, din cadrul aceleiaşi entităţi silvice, în trimestrul IV a anului 2021 s-a constatat comercializarea masei lemnoase până la finalizarea lucrărilor de exploatare în lipsa actelor de proveniență, încălcări cu privire la modul de stivuire a producției forestiere și nerespectarea termenului de eliberare a parchetelor de masă lemnoasă.

Conducerea Agenției „Moldsilvaˮ mizează în continuare pe aportul personalului serviciului silvic care își îndeplinește exemplar obligațiunile de serviciu și se implică în gestionarea sustenabilă a fondului forestier. Totodată, se declară toleranță „zeroˮ față de acei angajați care prin deciziile și activitatea pe care o desfășoară, admit ilegalități sau se eschivează de la îndeplinirea obligațiunilor de funcție. Prin urmare, pe fiecare caz de încălcare a cadrului normativ se vor întreprinde toate măsurile necesare pentru elucidarea circumstanţelor, iar cei care admit asemenea nereguli vor fi pedepsiţi pe măsura faptelor şi în corespundere cu prevederile legislative din acest domeniu.

În acelaşi context, Agenţia „Moldsilva” solicită populaţiei ca orice informaţii despre încălcările în fondul forestier să fie comunicate prin intermediul Liniei specializate anticorupţie, tel. 022 211 311, pentru întreprinderea măsurilor ce se impun pe fiecare caz în parte.

#fondul forestieri #Moldsilva #nereguli

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.