Rusia vrea dialog cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică pe tema măsurilor în sensul controlului armamentului şi creşterii transparenţei privind activităţile militare, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, după întâlnirea de astăzi, 15 februarie, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

„Există, în răspunsurile transmise de NATO şi SUA privind garanţiile de securitate, puncte pe care Rusia vrea să le discute, inclusiv revizuirea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi transparenţa militară”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei RIA Novosti.

Vladimir Putin susține în continuare că Rusia nu vrea război.

„Rusia nu vrea război, de aceea am propus discuţiile pe tema garanţiilor de securitate. Dar Rusia nu poate asista cu ochii închişi la modul arbitrar în care Statele Unite şi NATO interpretează principiile indivizibilităţii securităţii”, a adăugat liderul de la Kremlin, subliniind, potrivit BBC, că NATO nu îşi poate consolida propria securitate în detrimentul ţărilor vecine.

„Germania este un partener-cheie al Rusiei”, a continuat liderul de la Kremlin, pledând pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Întâlnirea lui Vladimir Putin cu Olaf Scholz a durat aproximativ trei ore, conform publicaţiei Bild.

Totodată, Vladimir Putin a subliniat că gazoductul Nord Stream 2 este „un proiect pur comercial”, fără caracter politic, şi a semnalat că Rusia ar putea continua să furnizeze gaze Europei inclusiv prin Ucraina, dacă se doreşte acest lucru.

#NATO #Rusia #Ucraina #Vladimir Putin

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.