Mihail Pîslă, expert în sănătate publică critică situația creată în jurul cazului cu ambulanța și cortegiul oficial al delegației Cabinetului de miniștri români. Acesta este nedumerit de reacțiile autorităților și de îndreptățirea inspectorului rutier.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Într-un fel poate fi înțeleasă (dar în nici într-un caz îndreptățită) reacția Ministerului de Interne, care a sărit imediat în apărarea inspectorului rutier. La fel e și cu poziția Prim-ministrului. Și-a apărat subalterna. Dar nici într-o formă nu poate fi înțeleasă și acceptată poziția Ministerului Sănătății, care la fel a sărit în apărarea inspectorului rutier, invocînd diferite pretexte. Vezi tu că și pacienta nu era gravă, și ambulanța nu era departe de destinație, și, principalul, în pofida reținerii nu s-a întîmplat nimic grav. Așa că totul este în regulă”.

Expertul consideră că nu este în regulă și face referire la o abordare generală a situației.

„Nu este în regulă. Chiar colegii nu înțeleg că nu este vorba de acest caz concret, dar despre o abordare generală. Sunt niște lucruri care nu se discută și reprezintă un adevăr absolut, chiar dacă nu este formalizat în careva acte normative. Printre ele este și faptul că ambulanța are cea mai înaltă prioritate în traficul rutier și toți, dar absolut toți participanții în trafic, sunt obligați să-i cedeze calea. Și cine dacă nu Ministerul Sănătății trebuie în primul rînd să stea neclintit în apărarea acestei axiome?”

Amintim că, pe data de 11 februarie au apărut imaginile în care un polițist a fost surprins în timp ce oprește o ambulanță cu sirena pornită ca să poată să treacă o coloană oficială. Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) au confirmat autenticitatea imaginilor video.

Atunci, IGP a menționat că, de fapt, circulația vehiculelor cu regim prioritar „s-a desfășurat în conformitate cu normele prestabilite, fără abateri de la Regulamentul Circulației Rutiere”.

După acest caz răsunător, au apărut și mai multe reacții:

Premiera Natalia Gavrilița este de părerea că agentul de patrulare a acționat conform regulamentului în momentul în care a oprit ambulanța pentru a permite trecerea unui cortegiul oficial.

Poliția Națională, or Inspectoratului General al Poliției (IGP) a motivat cazul cu: „circulația vehiculelor cu regim prioritar s-a desfășurat în conformitate cu normele prestabilite”, adică polițistul a respectat Regulamentul Circulației Rutiere (RCR).

#ambulanta #cortegiu #Mihail Pîslă

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china