Reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții (BEI) și ai Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) s-au aflat, în perioada 7 – 11 februarie, într-o misiune tehnică la Chișinău, scopul căreia a fost pregătirea procesului de construcție a spitalelor regionale în municipiile Bălți și Cahul.

În acest sens, reprezentanții BEI și CEB au efectuat vizite de documentare la Cahul și Bălți.

„În cadrul acestora, s-au întâlnit cu autoritățile administrației publice locale și conducerea Spitalului Raional Cahul și Spitalului Clinic Bălți. La fel, au fost evaluate potențiale terenuri unde ar putea fi construite spitalele regionale. În cadrul Ministerului Sănătății a fost creat un grup de lucru care a venit cu propuneri de actualizare a studiului de prefezabilitate pentru spitalul regional din mun. Bălți și va furniza date necesare pentru elaborarea unui studiu similar pentru spitalul regional din mun. Cahul”.

Totodată, membrii misiunii tehnice ai BEI și CEB au vizitat Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală (CUSIM) din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

La fel, au fost purtate discuții cu reprezentanții Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova, Delegației Uniunii Europene, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Cancelariei de Stat.

„Spitalele regionale vor oferi servicii medicale de înaltă performanță pentru circa 1,5 milioane de locuitori din regiunea de Nord și Sud a țării. Mai exact, vor fi dezvoltate și oferite servicii moderne pacienților cu boli cerebrovasculare, neurologice și cardiologice. Totodată, vor fi create condiții pentru persoanele cu maladii infecțioase în stare gravă și extrem de gravă, iar pacienții cu boli oncologice vor beneficia de tratament cu echipamente de ultimă generație”, se mai arată în nota informativă a Ministerului Sănătății.

Construcția spitalelor regionale din mun. Bălți și Cahul face parte din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății pentru anul 2022. Primul acord de finanțare ar urma să fie semnat până la finele anului curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #Cahul #Ministerul Sănătății #spitale regionale

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.