Noul șef al Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu și-a început activitatea, astăzi, 17 februarie. În cadrul unui briefing de presă, el a mulțumit cabinetului de miniștri pentru votul de încredere oferit pentru a conduce instituția și a dat asigurări că va activa doar în spiritul legii.

„Cunosc toate greutățile din rândul polițiștilor. Voi face tot posibilul astfel, încât colegii mei să se simtă în siguranță, protejați, să activeze sigur, să poarte cu mândrie și cinste numele de polițist. Cunoaștem care sunt așteptările cetățenilor și îi asigurăm că vom acționa exact așa, cum își doresc ei – prompt și sigur. Sunt convins că împreună cu echipa vom obține rezultate bune, ca cetățenii să se simtă protejați și în siguranță oriunde nu s-ar afla”, a declarat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Viorel Cernăuțeanu a menționat că în activitatea sa va contribui ca instituția pe care o conduce să lucreze în beneficiul cetățenilor, cu maximă promptitudine, rapiditate și siguranță.

„Împreună vom izbuti pentru a realiza tot ceea ce stă în sarcina poliției. În cel mai scurt timp vom avea comunicări pe planul de activitate al poliției. Ne vom întâlni în noi spații de activitate. Să fie într-un ceas bun!” a conchis șeful IGP.

Viorel Cernăuțeanu și-a început studiile de profil în anul 1997, în orașul Buzău (România), care au fost continuate la Academia de Poliție din orașul Ankara (Turcia) și la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, unde a absolvit inclusiv masteratul în drept.

Și-a început activitatea în calitate de lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, ulterior deținând diverse funcții de conducere în cadrul MAI și IGP, de la șef secție până la șef de direcție generală.

În perioada 2012-2013 a gestionat procesul amplu de reorganizare a MAI, iar în perioada 2013-2015 a făcut parte din Centrul de reformă al MAI.

În perioada 2018-2019, a activat în cadrul Biroului politici de reintegrare a Cancelariei de Stat. De la începutul anului curent, a ocupat funcția de Secretar de Stat al MAI.

Viorel Cernăuțeanu preia șefia IGP după Iurie Podarilov, care a activat în această funcție în perioada 9 septembrie 2021 – 16 februarie 2022. Efectivul Inspectoratului General al Poliției aduce mulțumiri pentru implicare și munca depusă pe perioada activității.

#Inspectoratul General al Poliției #șef IGP #Viorel Cernăuțeanu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china