Liderii occidentali fac eforturi de ultim moment pentru a încerca să-l determine pe președintele rus, Vladimir Putin, să renunțe la ideea de a invada Ucraina și să rezolve problemele la masa discuțiilor. După ce duminică, 20 februarie curent, a vorbit din nou cu liderul de la Kremlin, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a sunat pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, pe premierul britanic, Boris Johnson, și în final pe președintele american, Joe Biden.

Preşedinţii Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au vorbit din nou aproape două ore la telefon și au convenit să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, anunţase Palatul Elysee. Au căzut de acord asupra „necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, urmează să aibă o întrevedere cu omologul său rus, Serghei Lavrov, „în următoarele zile”.

De altfel, la rândul său, Washingtonul anunțase zilele trecute că șeful diplomației americane, Antony Blinken, ar urma să se întâlnească joi, 24 februarie, cu Serghei Lavrov, în caz că între timp nu are loc deja invazia rusă.

Zelenski, primul pe care Macron l-a sunat după ce a vorbit cu Putin

Preşedintele ucrainean a cerut duminică o încetare imediată a focului în estul Ucrainei, acolo unde ciocnirile dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-au intensificat în ultimele zile. El a mai spus că Ucraina este în favoarea negocierilor în cadrul Grupului de Contact Trilateral (TCG).

„Susţinem intensificarea procesului de pace. Sprijinim convocarea imediată a TCG şi introducerea imediată a unui armistițiu. În continuarea discuției de ieri, l-am informat pe președintele Macron despre situația actuală de securitate și despre noile bombardamente provocatoare”.

Vladimir Zelenski a fost primul sunat de Emmanuel Macron, imediat după convorbirea cu Vladimir Putin.

Boris Johnson: „Un semnal binevenit”

Emmanuel Macron a discutat duminică seară şi cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Premierul britanic Boris Johnson a declarat că angajamentele pe care Vladimir Putin și le-a luat faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron sunt un „semnal binevenit”, care indică faptul că liderul de la Kremlin ar putea fi încă dispus să favorizeze o soluţionare diplomatică a crizei din Ucraina.

Se remarcă o ușoară distanțare a mesajului față de retorica de la Casa Albă care în ultimele zile a sugerat că Vladimir Putin deja a luat decizia de a invada Ucraina.

„Prim-ministrul a subliniat că vocea Ucrainei trebuie să fie centrală în orice discuţii”, a transmis un purtător de cuvânt de la Downing Street.

Casa Albă

Casa Albă a făcut un anunț destul de laconic despre discuția lui Joe Biden cu Emmanuel Macron, dar cuvintele-cheie sunt „diplomație” și „descurajare”: „Președintele Joe Biden a discutat astăzi (duminică – n.r.) cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Au vorbit despre eforturile diplomatice în curs de desfășurare și despre eforturile de descurajare ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele Ucrainei”.

La rândul său, Palatul Elysee transmite, la fel de scurt, că Emmanuel Macron și Joe Biden au stabilit, duminică seară, să continue eforturile diplomatice „utile” în următoarele zile pentru evitarea unei invervenţii militare ruse în Ucraina. „Cei doi lideri sunt întru totul de acord ca în următoarele zile să desfășoare toate acţiunile utile care să menţină deschisă şi să facă să prevaleze calea diplomației”.

Preşedintele american Joe Biden este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin „în orice moment şi indiferent de format”, dacă acest lucru permite evitarea unui război în Ucraina, a declarat, tot duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

#Emmanuel Macron #Joe Biden #Ucraina #Vladimir Putin

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.