Fosta vicepreședintă a raionului Anenii Noi riscă să rămână fără o parte din avere. Autoritatea Națională de Integritate a emis act de constatare pe numele ei, după ce a fost identificată o diferență substanțială în mărime de peste 166 de mii de lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile suportate împreună cu soțul.

Astfel, în rezultatul calculelor efectuate, inspectorul de integritate a constatat că familia vicepreședintei raionului Anenii Noi a înregistrat mai multe discrepanțe între venituri și cheltuieli. Astfel, pentru anul 2019 diferențele dintre venituri și cheltuieli au atins cifra de 166 mii de lei și au fost generate de: suma de 74 de mii de lei pentru alimentarea unui cont bancar, achitarea parțială a costului unui automobil, de model Toyota, în sumă de aproximativ 91 de mii de lei și 900 de lei au fost direcționați pentru cheltuieli de consum.

Șefa raionului Anenii Noi spune că o parte din suma care a dat de bănuit inspectorului de integritate, era deținută sub formă de cash la domiciliu, iar alte surse financiare au fost obținute din vânzarea unui alt automobil, din pensie și dintr-un împrumut bănesc de la o persoană fizică.

Totodată, în declarațiile de avere depuse pe Portalul public, fosta vicepreședintă a raionului nu a indicat un teren pentru construcții, situat în orașul Anenii Noi, care a fost dobândit în 2007 și un alt teren pentru construcții din Hîrbovățul Nou, raionul Anenii Noi, pe care l-ar fi dobândit în anul 2006.

Inspectorul de integritate va transmite cauza în instanța de judecată în vederea confiscării acestei averi nejustificate în folosul statului. Dacă îi va fi demonstrată vinovăția, fosta vicepreședintă de raion riscă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani, dacă actul de constatare va rămâne definitiv în instanța de judecată.

Potrivit legii, persoana se prezumă a fi nevinovată până la o decizie definitivă și irevocabilă a instanței de judecată.

#Anenii Noi #ANI #avere confiscata

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.