Modificările la Codul serviciilor media audiovizuale operate în toamna anului 2021 în raport cu autoritatea de reglementare din domeniu nu sunt în corespundere cu bunele practici, iar unele ajustări legislative „n-au reușit să genereze efectele așteptate”. Media-azi.md scrie că aceasta cu referire la Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2021, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Bunăoară, indicatorul privind cadrul juridic de reglementare a activității presei, potrivit evaluării experților, a întrunit 25,33 de puncte, ceea ce semnifică „o situația gravă”. Este cel mai mic punctaj acordat cadrului juridic de reglementare a mass-mediei din 2016, anul când CJI a început să realizeze ISPM.

Evaluatorii consideră că legislația națională este insuficientă pentru a răspunde necesităților de reglementare a activității presei. Potrivit lor, în timp ce publicitatea politică rămâne neacoperită de legislație, regulile de reflectare a campaniilor electorale în mass-media „nu sunt suficient de bine elaborate pentru a preveni conduite neoneste din partea unor furnizori de servicii media sau concurenți electorali”. „Toate aceste aspecte, importante pentru activitatea adecvată a presei și pentru calitatea jurnalismului, au rămas și în 2021 în afara preocupărilor autorităților”, se arată în cercetare.

Experții au menționat că ultimele modificări la legislația audiovizuală nu sunt în corespundere cu bunele practici și că schimbările, votate în lunile septembrie și octombrie 2021, „permit oricărei majorități parlamentare să revoce membrii Consiliului Audiovizualului, determinând astfel subordonarea politică a autorității”.

Alte probleme semnalate de experți la acest capitol se referă la „interpretarea arbitrară și aplicarea neuniformă și incoerentă a legislației mass-media”, iar cel mai problematic segment vizează accesul la informația de interes public.

Autorul cercetării, Ion Bunduchi, concluzionează la acest capitol că puținele ajustări ale cadrului juridic de profil în 2021 „n-au reușit să genereze efectele așteptate”. Expertul a propus și un set de recomandări ce ar putea îmbunătăți situația, printre care: abandonarea practicii de a modifica în grabă legislația media în scopul obținerii unor efecte provizorii îndoielnice; revenirea la varianta inițială a Codului; implementarea cu bună credință a Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei.

Documentul este elaborat pentru al șaselea an consecutiv și oferă un tablou al presei, specificând problemele, dar și îmbunătățire din sectorul media al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cadru juridic #indice #presa

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.