Papa Francisc a mers vineri, 25 februarie curent, la Ambasada Rusiei de la Sfântul Scaun pentru a-şi exprima direct în faţa ambasadorului rus, Alexandr Avdeev, îngrijorarea faţă de războiul inițiat de Rusia în Ucraina. Este prima vizită a unui papă la o ambasadă în timpul unui asemenea conflict.

Suveranul Pontif a rămas în sediul misiunii diplomatice ruse circa 30 de minute. Despre asta se cunoaște de la purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.

Pope Francis visited the Russian Embassy to the Holy See this morning “to show his concern for the war.” https://t.co/TsnE4h3chz

— Catholic News Agency (@cnalive) February 25, 2022

Matteo Bruni însă nu a comentat informaţia, potrivit căreia, Papa Francisc a oferit medierea Vaticanului.

Încă pe 23 februarie curent, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Papa Francisc a făcut o zi de rugăciune și va ține post pentru pace în Miercurea Cenușii. Exprimându-și marea tristețe față de înrăutățirea situației din Ucraina, le-a cerut liderilor lumii să „facă un examen serios de conștiință în fața lui Dumnezeu”.

„Am o mare durere în inimă din cauza înrăutățirii situației din Ucraina”, a spus Papa Francisc în audiența sa publică din Sala Paul al VI-lea a Vaticanului.

Aceasta a fost a doua zi globală de rugăciune pentru Ucraina pe care Papa Francisc a convocat-o de când criza a început să escaladeze în 2022. Are o legătură de lungă durată cu această țară. În timpul unei vizite la comunitatea catolică ucraineană din Roma în 2018, el a amintit că un episcop ucrainean din capitala argentinei Buenos Aires l-a învățat la vârsta de 12 ani cum să fie slujitor de altar la liturgiile de rit oriental și să citească alfabetul ucrainean.

În calitate de papă, el și-a arătat constant îngrijorarea pentru ucraineni. În 2016, a lansat un proiect caritabil, numit „Papa pentru Ucraina”, care a ajutat peste un milion de oameni. A prezidat luna trecută o zi mondială de rugăciune pentru pace în Ucraina.

Ambasada Rusiei la Sfântul Scaun este situată pe Via della Conciliazione, strada largă care duce la Bazilica Sf. Petru.

#Ambasada Rusiei #Papa Francisc #razboi #Ucraina #Vatican

Guvernul a aprobat lista laureaților Premiului Național pentru anul 2026. Distincțiile sunt acordate pentru realizări remarcabile în domeniile literaturii, artelor plastice, cinematografiei, medicinei, științei și sportului.

Laureații Premiului Național pentru anul 2026 sunt:

Claudia Partole, poetă, prozatoare, dramaturgă, eseistă și jurnalistă – pentru întreaga activitate literară și culturală, contribuția la dezvoltarea literaturii pentru copii și tineret, promovarea lecturii și formarea culturală a tinerei generații.

Veaceslav Fisticanu, artist plastic și pedagog, Maestru în Artă – pentru întreaga activitate artistică și pedagogică, contribuția la dezvoltarea picturii contemporane din Republica Moldova, formarea generațiilor de artiști plastici și promovarea artei plastice naționale.

Valeriu Jereghi, regizor, scenarist și scriitor, Maestru în Artă, Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului Republicii – pentru realizarea volumului „Nuvele cinematografice”, contribuția la dezvoltarea cinematografiei și promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan internațional.

Valeriu Cușnir, medic oftalmolog, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, șef al Catedrei oftalmologie și optometrie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” – pentru contribuția la dezvoltarea oftalmologiei și optometriei, modernizarea metodelor de diagnostic și tratament și formarea specialiștilor în domeniu.

Igor Povar, doctor habilitat în științe chimice, șef al Laboratorului „Metode Fizico-Chimice de Cercetare și Analiză” din cadrul Institutului de Chimie al Universității de Stat din Moldova – pentru ciclul de rezultate științifice „Fundamente termodinamice pentru predicția și controlul proceselor chimice complexe în tehnologii de tratare a apelor și protecție a mediului”.

Margareta Curtescu (Maria Abramciuc), cercetătoare, critic literar, eseistă și scriitoare, doctor în filologie, cercetător științific coordonator în cadrul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova – pentru contribuția la cercetarea și valorificarea literaturii române din Basarabia, dezvoltarea criticii și istoriei literare, precum și pentru activitatea universitară și creația literară.

Oleg Crețul, sportiv de performanță la para judo, Maestru Emerit al Sportului și Antrenor Emerit al Republicii Moldova, președinte al Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova și președinte de onoare al Federației Sportive Naționale de Judo pentru Persoane cu Dizabilități – pentru performanțele sportive de referință și contribuția la dezvoltarea și promovarea mișcării paralimpice din Republica Moldova.

Laureații au fost selectați prin vot secret de Comisia pentru decernarea Premiului Național, în urma examinării candidaturilor depuse. În acest an, în total, au fost prezentate 25 de dosare. Premiul Național este acordat anual de Guvern pentru realizări remarcabile în domenii de importanță națională. Fiecare premiu constă într-o diplomă, o medalie și o recompensă financiară în valoare de 100 de mii de lei.