Un nou lot de 100 800 de doze de vaccin anti-COVID produs de compania AstraZeneca a ajuns la Chșinău. De această dată, serul a fost adus în autocamione, pe la vama Leușeni, ci nu cu avionul așa cum au fost aduse celelalte doze.

Vaccinul a fost întâmpinat de către ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță, dar și de consilierul prezidențial în domeniul sănătății, Ala Nemerenco.

„Guvernul României a decis continuarea acordării ajutorului umanitar suplimentar celor 204.000 de vaccinuri livrate deja Chișinăului, iar dozele de vaccin sunt destinate Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Republica Moldova și fac parte din rezerva Ministerului Sănătății din România”, se anunță într-un comunicat de presă al ambasadei.

Antidotul a fost adus cu două autospeciale aflate în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI – România.

„România a fost și este mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relației speciale bazată pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, și fundamentată pe cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, mai precizează responsabilii.

Amintim că, România a doant țării noastre peste 200 de mii de doze de vaccin, în patru tranșe; la 27 februarie – 21 600 doze; la 27 martie – 50 400 doze; la 17 aprilie – 132 000 doze: la 7 mai – 100 800 doze. În total, cifra se ridică la 304 800 de doze de vaccin.

#donatie #Romania #vaccin

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.