Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru „statele europene”, a declarat joi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, după întâlnirea avută joi în Turcia cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, relatează Digi24.

Elementele pe care Moscova le-a descris drept garanţii de securitate pentru ea – în cererile pe care le-a transmis în decembrie către SUA şi NATO – constau cu precădere în angajamentul că NATO nu se va mai extinde către est, în special către Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 (adică inclusiv din România – n.r.).

Respingerea acestor cereri de către Occident, împreună cu presupuse abuzuri împotriva rusofonilor din Donbas (estul separatist al Ucrainei) au fost invocate de preşedintele Vladimir Putin în decizia prin care a ordonat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei.

Pentru a opri această invazie, Putin cere acum în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba afirmase, după întrevederea din Turcia cu Serghei Lavrov, că Ucraina este dispusă să rămână în afara NATO, dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine Ucrainei îi oferă un „sistem de garanţii similar celui al NATO”.

„Desigur, dorim ca Ucraina să fie neutră. Preşedintele Vladimir Putin a spus de multe ori că, în timp ce insistă asupra opririi extinderii NATO, nu dorim sub nicio formă să negăm securitatea poporului ucrainean, a statului ucrainean”, a declarat Lavrov la conferinţa de presă susținută în Antalia, potrivit agenţiei Interfax, preluată de Agerpres.

„Şi suntem pregătiţi să discutăm garanţii pentru statul ucrainean, împreună cu garanţii pentru securitatea ţărilor europene şi, desigur, garanţii pentru securitatea Rusiei”, a adăugat el.

Rusia nu doreşte militarizarea Ucrainei, „indiferent că aceasta se face în NATO sau fără NATO, pentru că şi în afara NATO este posibilă furnizarea de sisteme americane (de arme destinate Ucrainei), care vor avea ca ţintă teritoriul” rus, a punctat ministrul rus de externe.

#Kuleba #Lavrov #Negocieri #razboi #Rusia #Ucraina

După atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni, autoritățile au publicat o listă de contacte la care oamenii pot raporta tentativele de fraudă, solicita ajutor pentru accesarea serviciilor digitale sau cere informații despre datele care îi vizează.

Persoanele care primesc apeluri suspecte, mesaje înșelătoare, găsesc pagini web clonate sau li se promit premii în schimbul unor informații personale pot raporta incidentele la adresa de e-mail cybercrime@igp.gov.md. Dacă situația necesită intervenție imediată, trebuie apelat numărul de urgență 112.

Cei care suspectează că datele cardului sau contului bancar au ajuns pe mâini străine sunt îndemnați să contacteze imediat banca. Pentru a evita alte tentative de înșelăciune, autoritățile recomandă folosirea numerelor de telefon publicate pe site-ul oficial al instituției sau pe spatele cardului bancar.

Dacă apar probleme la utilizarea semnăturii electronice sau mobile, utilizatorii pot cere ajutor operatorilor Orange sau Moldcell. Pentru asistență tehnică este disponibil și Centrul de Apel al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, la numărul 022 820 911.

Persoanele care nu pot accesa un serviciu public digital prin aplicația EVO pot scrie echipei de suport a Agenției de Guvernare Electronică, la adresa suport@egov.md.

De asemenea, cetățenii care vor să afle ce informații personale despre ei au fost vizate în incident pot depune o petiție la Agenția de Guvernare Electronică. Documentul poate fi semnat electronic și transmis prin platforma edemocratie.gov.md sau semnat olograf și depus la sediul instituției ori expediat prin poștă.

Autoritățile le recomandă oamenilor să nu divulge date personale sau bancare, parole, coduri PIN și coduri de autentificare. De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să nu confirme plăți pe care nu le-au inițiat și să verifice identitatea celor care îi contactează. Dacă cineva pretinde că reprezintă o instituție sau o persoană cunoscută, este mai sigur ca aceasta să fie apelată la un număr oficial, nu la cel de pe care a venit apelul.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, în urma unui atac cibernetic au fost extrase date personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile vizate includ date despre identitate, familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și situația financiară. Procurorii au pornit o cauză penală, însă ancheta este la început, iar șeful PCCOCS, Victor Furtună, a declarat că, deocamdată, nu pot fi oferite detalii despre instituțiile vizate sau despre proveniența atacului.

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că, în cele patru zile în care s-a produs atacul, sistemele guvernamentale au înregistrat peste șase milioane de accesări, față de o medie obișnuită de 20.000–40.000 pe zi. Potrivit deputatului, autoritățile iau în calcul implicarea unor actori statali din alte țări. El a explicat că datele sustrase nu au apărut, deocamdată, la vânzare pe darknet, iar nicio grupare de hackeri nu și-a revendicat atacul.