Jumătate din rezervele de aur și de schimb valutar ale Băncii Rusiei sunt înghețate din cauza sancțiunilor. Acest lucru l-a declarat șeful Ministerului de Finanțe al Federației Ruse Anton Siluanov, scrie tass.ru.

„Aceasta este aproximativ jumătate din aceste rezerve pe care le aveam. Avem o sumă totală de rezerve de aproximativ 640 de miliarde de dolari, aproximativ 300 de miliarde de rezerve sunt acum într-o stare în care nu le putem folosi”, a spus el.

Ministrul a adăugat că o parte din rezervele rusești de aur și valută sunt în moneda chineză. În același timp, țările occidentale fac acum presiuni asupra Chinei pentru a limita comerțul cu aceasta.

„Desigur, există presiune pentru a limita accesul la acele rezerve pe care le avem în yuani. Ei bine, cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite să menținem cooperarea pe care am realizat-o și nu doar să menținem, ci și să creștem. în condițiile în care piețele occidentale sunt închise”, a spus Siluanov.

Șeful ministerului a amintit că datoriile țărilor neprietenoase cu Rusia vor fi plătite în ruble.

„Dar – repet încă o dată – datoriile pe care trebuie să le plătim către țările care sunt neprietenoase cu Federația Rusă și care au făcut astfel de restricții privind utilizarea rezervelor de aur și de schimb valutar, tocmai acestor țări le vom plăti datoriile în ruble”, a subliniat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea.md amintește că peste 300 de companii și-au închis sau și-au suspendat activitatea din Rusia, sute de mii de angajați fiind afectați direct. Ca urmare a sancțiunilor, moneda Rusiei s-a prăbușit, iar populația s-a grăbit să scoată din bănci atât ruble, cât și valută. Pentru a salva moneda și pentru a combate inflația, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda cheie la 20%, un nivel record.

#Banca Rusiei #rezerve de aur #sanctiuni #schimb valutar

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.