Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cândva le căutam, azi le aruncăm la groapa de gunoi! ANSP anunță despre circa 96 de mii de doze Moderna expirate

17 Mart. 2022, 16:49
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Mart. 2022, 16:49 // Societate //  Realitatea.md

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică(ANSP)  anunţă că vor fi aruncate la gunoi 96 de mii de doze de vaccin Moderna expirate. Aceasta este cea mai mare pierdere de vaccinuri înregistrată de ţara noastră, susţin specialiştii. ANSP declară că nu s-a reuşit absorbţia la timp a jumătate din dozele donate, din cauza termenului mic de valabilitate şi a numărului redus de doze administrate în ultimele trei luni, scrie Publika.md.

„La 15 martie a expirat un lot de vaccin Moderna, cantitatea care urmează a fi trecută la pierdere este de 96 de mii de doze”, a declarat epidemiologul Veaceslav Guțu.

Din cele peste 246 de mii de doze de vaccinuri donate în decembrie de Franţa, peste 96 de mii vor fi distruse.

„Este cea mai mare pierdere înregistrată până la momentul de faţă. Cantităţi aşa mari de pierderi nu au fost înregistrate niciodată. Vaccinurile anti-COVID-19 nu sunt periculoase mediului. Aşa că vaccinurile după ce vor fi neutralizate cu soluţie de clor, vor fi calificate ca deşeu medical şi vor fi transmise corespunzător”, a mai spus expertul.

Epidemiologul Veaceslav Guţu susţine că donaţia lotului Moderna a fost acceptată pentru a administrarea dozei booster. Însă doritorii de a se vaccina au dispărut odată cu numărul mare de persoane infectate în valul cinci. Iar în ultimele două săptămâni campania de vaccinare a ajuns la pământ, din cauza situaţiei psihologice a populaţiei pe fundalul războiului din Ucraina.

„La moment sunt peste un milion de persoane eligibile pentru doza booster. Dar din păcate 7 la sută din ei au primit doza booster”.

Experţii sunt convinşi că riscul cel mai mare de a pierde cantităţi mai mari de vaccin este în cazul lotului de doze Pfizer, cumpărate din bugetul de stat. Peste 100 de mii de doze expiră în două luni, iar aproape 300 de mii – în trei luni.

„Există riscul, în cazul în care nu vor fi activate campanii de promovare a vaccinării, ceva reglementări în domeniu există riscul ca vaccinurile să nu fie utilizate”.

ANSP susţine că din cele 3 milioane de doze de vaccinuri primite de ţara noastră, doar patru la sută au fost nimicite, rata noastră de pierdere fiind de cinci ori mai mică decât cea recomandată de OMS.

Membrul Comitetului Naţional pentru Imunizări, Ninel Revenco, a declarat că administrarea dozei patru la noi în ţară nici nu se pune în discuţie, iar epidemiologul internaţional Ala Tocarciuc susţine că moldovenii, cel mai probabil, se vor limita în acest an la trei doze de vaccin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.