Sunt peste 1400 de cereri depuse din partea cetățenilor ucraineni refugiați în Republica Moldova privind înscrierea copiilor în școlile și grădinițele de la noi. Despre acest lucru menționează ministrul educației și cercetării, Anatolie Topală, potrivit căruia 1300 de copii ucraineni frecventează deja instituțiile de învățământ școlare și preșcolare din Republica Moldova.

Ministrul educației și cercetării spune că Republica Moldova este nevoită să gestioneze fluxul mare de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului, iar acest lucru are loc, inclusiv, prin încadrarea copiilor refugiați în procesul educațional, notează IPN.

„Noi oferim mai multe opțiuni cetățenilor refugiați din Ucraina. Prima opțiune este înmatricularea și această opțiune este valabilă pentru cetățenii care au depus cerere de azil. A doua opțiune este frecventarea de către copii a cursurilor oferite în clase alături de ceilalți elevi, fiind vorba de calitatea de audient. Această opțiune este valabilă pentru toți cetățenii ucraineni care se află pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, pot fi accesate procesele educaționale care vizează activitățile extracurriculare”, a spus Anatolie Topală, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8.

Ministrul spune că procedura de înscriere la școală sau grădiniță este una simplificată și prevede doar depunerea unei cereri și prezentarea actelor de identitate. Cei mai mulți dintre solicitanți deja au fost încadrați în sistemul educațional al Republicii Moldova.

„Solicitarea de încadrare în instituțiile de învățământ o poate depune părintele sau reprezentantul legal al copilului și el poate să se adreseze la primărie sau la instituție de învățământ din localitatea în care se află solicitantul. La depunere se scrie o cerere, se prezintă un act care confirmă identitatea copilului și a părintelui. Deja sunt depuse peste 1400 de cereri, iar încadrați în instituții de învățământ – cca 1300. 1000 de elevi sunt încadrați în instituțiile de învățământ general, 320 sunt solicitanți de a avea acces în grădinițe”, a mai spus ministrul Topală.

Potrivit datelor oficiale, pe teritoriul Republicii Moldova se află peste 101 mii de refugiați ucraineni, dintre care 49 de mii sunt minori. De la începutul războiului ruso-ucrainean de către Biroul Migrație și Azil au fost preluate peste 5400 cereri de azil.

replica.md

#copii refugiati #înscriere la școală #razboi #refugiați ucraineni

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.