Zece milioane de oameni au fugit din casele lor din Ucraina din cauza invaziei ruse, a declarat Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, relatează BBC.

Pe lângă cele 3,5 milioane care au plecat în ţările vecine, se estimează că alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării devastate de război.

Cifra ONU se bazează pe cercetările Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) efectuate între 9 şi 16 martie, potrivit hotnews.ro

Dintre cele 2.000 de persoane strămutate intern pe care le-au chestionat:

– aproape 30% veniseră din Kiev, peste 36% fugiseră din estul Ucrainei şi 20% veniseră din nord

– aproape 40% erau acum în vestul Ucrainei, cu mai puţin de 3% la Kiev

– doar 5% şi-au părăsit casele în anticiparea invaziei, marea majoritate fugind fie la începutul războiului, fie când acesta a ajuns în zona lor.

OIM estimează că mai mult de jumătate dintre persoanele strămutate în interior sunt femei şi multe sunt considerate deosebit de vulnerabile deoarece sunt însărcinate, au un handicap sau sunt victime ale violenţei.

Refugiaţii traversează şi ţările vecine din vest, precum Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Moldova.

ONU spune că, până la 21 martie, 3,5 milioane de oameni au părăsit Ucraina:

Polonia a primit 2.113.554 de refugiaţi
România 543.308
Moldova 367.913
Ungaria 317.863
Slovacia 253.592
Rusia 252.376
Belarus 4.308

Unii oameni au călătorit din Moldova în România şi astfel sunt incluşi în totalurile ambelor ţări, spune ONU.

#invazie #razboi #refugiati #Ucraina

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.