Potrivit previziunilor Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cazul unui război prelungit în Ucraina, realizările socio-economice ale Moldovei, țara vecină, ar putea fi periclitate. Datele actuale sugerează că, din cauza conflictului din Ucraina și a crizelor asociate, în Moldova peste 30% din populație ar putea trăi sub pragul sărăciei, iar în următorul an, fiecare al doilea moldovean riscă să devină sărac.

„Efectele economice ale războiului din Ucraina vor fi resimțite în întreaga regiune și milioane de oameni vor avea nevoie în lunile următoare de sprijin urgent”, a declarat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Legăturile economice apropiate ale Republicii Moldova cu Ucraina și Federația Rusă, escaladarea crizei energetice și impactul fluxului de refugiați sunt factorii care contribuie la aprofundarea crizei. Impactul acesteia se simte deja în țară și se va amplifica, dacă războiul va continua.

„Continuăm să extindem sprijinul nostru pentru Moldova, pentru a acoperi multiplele necesități ale celor care au fugit de violență și pentru a susține comunitățile-gazdă. Dar, pentru a preveni și mai multe suferințe umane și colapsul economiilor locale, războiul trebuie să înceteze. Oamenii din regiune au nevoie urgentă de pace, pentru a preveni căderea liberă în sărăcie”, a mai spus Dima Al-Khatib.

Astfel, pentru a ajuta la identificarea nevoilor de asistență, PNUD va efectua o analiză a impactului lanțurilor valorice perturbate asupra întreprinderilor mici și mijlocii care operează în Moldova. Totodată, PNUD va estima impactul potențial al crizei la nivelul veniturilor gospodăriilor, identificând sprijinul necesar pentru acestea.

„În baza parteneriatului său de lungă durată și de încredere cu Guvernul Republicii Moldova, PNUD a oferit sprijin imediat persoanelor din Ucraina care au fugit de violență și s-au refugiat în Moldova. Ca parte a familiei ONU, PNUD susține comunitățile și autoritățile locale pentru a oferi cazare și provizii de bază refugiaților, inclusiv produse de igienă și pachete cu alimente. Sprijin suplimentar este oferit adăposturilor, pentru a acoperi nevoile urgente, cu accent pe suportul pentru femei și copii. În continuare, PNUD va facilita integrarea socio-economică a refugiaților prin promovarea oportunităților de angajare, extinderea accesului acestora la serviciile publice și asigurarea coeziunii sociale în comunitățile-gazdă”, se mai arată în nota informativă a PNUD.

Totodată, în contextul Planului Regional ONU de Răspuns pentru Refugiați, PNUD cooperează cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați pentru a asigura accentul puternic pe reziliență și pe dezvoltare pentru milioanele de persoane strămutate, care au fugit de violență. Acest sprijin comun pentru refugiați și comunitățile-gazdă se va axa pe asigurarea mijloacelor de trai, prin coeziunea socială, generarea de venituri și ocuparea forței de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #PNUD #razboi #refugiati #sprijin #Ucraina

Sistemul de sănătate gestionează un buget public important, dar problemele rămân multe și se văd direct la pacient. Oamenii vor servicii medicale accesibile, medici disponibili, tratamente bune și costuri pe care să le poată suporta.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa medicilor. Mulți specialiști pleacă, iar tinerii sunt greu de convins să lucreze în deosebi in mediul rural. Banii oferiți ca stimulent ajută, dar nu sunt suficienți fără condiții bune de muncă și posibilități de dezvoltare profesională.

O altă problemă este costul tratamentelor. Medicamentele și unele servicii medicale sunt scumpe pentru mulți oameni, iar o parte importantă din cheltuieli este suportată direct de pacienți.

Investițiile în spitale, inclusiv cele regionale de la Bălți și Cahul, trebuie să se transforme în servicii mai bune, nu doar în clădiri moderne. Iar pe termen lung, sistemul trebuie să pună mai mult accent pe prevenție și depistarea timpurie a bolilor, nu doar pe tratarea lor. Reforma trebuie să se simtă acolo unde contează cel mai mult, în viața pacientului.

Cât de mult se transformă banii investiți și reformele promovate în servicii medicale mai bune pentru omul care ajunge la medic?
Câte spitale raionale își mai justifică existența în forma actuală și ce criterii ar trebui să determine dacă un spital este păstrat, reorganizat sau transformat într-un centru medical cu alte servicii?
Dacă salariile medicilor cresc, de ce pacientul continuă să fie pus în situația de a plăti suplimentar pentru consultații, investigații sau tratament?
Unde se termină serviciile medicale acoperite de polița de asigurare și unde începe, de fapt, mita?
Cum poate fi schimbată mentalitatea potrivit căreia pacientul trebuie să „mulțumească” medicul cu bani pentru a primi o îngrijire bună?
Și de ce această practică încă supraviețuiește în spitalele publice?
Ce se întâmplă cu medicii care depășesc „liniile roșii” în relația cu pacienții: de la comportament agresiv și umilitor până la hărțuire sau agresiune sexuală?

Cât de mult contează competența managerială și cât contează relațiile atunci când sunt numiți directorii de spitale? Există cazuri în care criteriul politic a cântărit mai mult decât experiența profesională?

Cât de eficiente sunt taxele și accizele în reducerea consumului de tutun și nicotină și unde este echilibrul dintre sănătatea publică și încasările la buget?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății.