Trupele rusești au părăsit orașul de lângă centrala nucleară Cernobîl după protestele locuitorilor. Potrivit Reuters, primarul Yuri Fomichev a transmis luni într-un mesaj video online că trupele ”și-au terminat treaba” pentru care veniseră și au părăsit orașul Slavutici.

Pe de altă parte, potrivit BBC, vicepremierul Ucrainei Irina Vereshchuk a acuzat Rusia de acțiuni iresponsabile și cu potențial periculos la centrala nucleară din Cernobîl.

Rușii au preluat controlul asupra orașului sâmbătă și l-au reținut pe primar pentru scurt timp. Sute de oameni au protestat față de ocupația rusă, ieșind pe străzi cu steagul ucrainean, edilul fiind eliberat ulterior. Slavutici este orașul unde locuiește personalul care muncește la centrala nucleară și care trebuie să se asigure că aceasta rămâne offline, după ce a fost închisă ca urmare a catastrofei din 1986.

Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereshchuk, a acuzat Rusia de acțiuni iresponsabile și cu potențial periculos la centrala nucleară din Cernobîl, notează hotnews.ro

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spre deosebire de orașul construit în apropiere pentru personal, centrala a fost preluată de trupele ruse încă de la debutul invaziei din 24 februarie. Vereshchuk a acuzat Rusia de militarizarea zonei și de transferul și amplasarea unor arme în apropierea reactoarelor distruse de catastrofa din 1986.

Oficialul i-am mai acuzat pe ruși că au blocat accesul pompierilor care s-au luptat să stingă incendiile care au izbucnit în zonă.

„În contextul siguranței nucleare, acțiunile iresponsabile și neprofesioniste alte rușilor prezintă o serie de amenințări nu doar pentru Ucraina, cât și pentru sute de milioane de europeni”, a spus ea.

#Cernobîl #incendii #Rusia #Slavutici

Republica Moldova negociază accesul la achizițiile de tehnică militară prin programul european SAFE și explorează formule de cooperare cu România în domeniul apărării. Prioritatea autorităților de la Chișinău este procurarea unor interceptoare de drone, considerate o soluție mai accesibilă financiar pentru protejarea spațiului aerian. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România.

Șeful Guvernului a precizat că Republica Moldova vrea să colaboreze cu parteneri care dispun de tehnologii militare mai avansate, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Potrivit premierului, au fost înregistrate peste 100 de survolări neautorizate.

În acest context, cooperarea cu România a fost discutată inclusiv în cadrul întrevederilor cu premierul Luca Niculescu. Unul dintre subiecte vizează accesul Republicii Moldova la achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

„Una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat Vasile Tofan, menționând că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat cu România.

Premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude investițiile în apărare și dezvoltarea capacităților de protecție a spațiului aerian.

Interceptoarele de drone, prioritatea achizițiilor

Printre principalele echipamente pe care Chișinăul intenționează să le procure se numără interceptoarele de drone. Potrivit premierului, acestea reprezintă o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru contracararea aparatelor de zbor fără pilot care pătrund în spațiul aerian al țării.

Vasile Tofan a precizat că autoritățile nu urmăresc neapărat achiziționarea unor sisteme foarte sofisticate și costisitoare, precum Patriot, ci tehnologii de generație nouă, adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dronelor de tip Geran și Shahed, utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În paralel, Republica Moldova își propune să valorifice experiența Ucrainei în domeniul tehnologiilor militare. Premierul a amintit că a semnat recent, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care ar urma să faciliteze accesul la tehnologii testate în condiții reale de război.

Întrebat despre alte posibile achiziții comune cu România și despre termenele în care ar putea apărea primele rezultate, Vasile Tofan a evitat să ofere detalii, invocând sensibilitatea subiectului. Acesta a declarat că autoritățile preferă să comunice public informațiile atunci când planurile se concretizează.