Acesta este unul dintre cele mai periculoase locuri din lume! Ce probleme poți avea dacă îl vizitezi

Cel mai toxic lac din lume

Mulți turiști adoră lacurile, fapt pentru care nu ratează nicio ocazie să le observe sau chiar să facă o baie în ele. Acest lucru nu este însă valabil când vine vorba despre Lacul Karachay scris uneori Karachai sau Karachaj, o mică apă din sudul Munților Urali din centrul Rusiei.

Zona din jurul lacului a fost folosită încă din anul 1951 de către Uniunea Sovietică pentru a depozita deșeurile radioactive din Mayak, instalația de depozitare și reprocesare a deșeurilor nucleare din apropiere. Situat în apropierea orașului Ozyorsk (numit pe atunci Chelyabinsk-40), lacul reprezintă în prezent unul dintre cele mai toxice locuri de pe pământ, acționând ca o instalație de depozitare permanentă a deșeurilor nucleare aproape de suprafață.

Vă vine să credeți sau nu, radioactivitatea lacului Karachay este compatibilă cu dezastrul de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear pe care l-a cunoscut omenirea.

Ce probleme poți avea și dacă stai la mal

În traducere, numele lacului – Karachay – înseamnă „apă neagră“ sau „pârâu negru“, în mai multe dialecte din limba turcă.

Uzina Mayak, despre care vă spuneam mai sus, a fost construită în secret în perioada 1946-1948, reprezentând primul reactor folosit pentru a crea plutoniu pentru proiectul bombei atomice sovietice. Locul a fost folosit în special pentru producerea de material pentru arme, în conformitate cu procedura stalinistă și supravegheată de șeful NKVD, Lavrenti Beria.

După bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, rușii au vrut și ei să își creeze propriile bombe nucleare, acordând puțină atenție mai spre deloc siguranței lucrătorilor sau eliminării responsabile a deșeurilor, în vreme ce reactoarele au fost toate optimizate pentru producția de plutoniu, producând tone de material contaminat.

Specialiștii spun că o oră petrecută aici este o condamnare sigură la moarte.

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.