Cel mai toxic lac din lume

Mulți turiști adoră lacurile, fapt pentru care nu ratează nicio ocazie să le observe sau chiar să facă o baie în ele. Acest lucru nu este însă valabil când vine vorba despre Lacul Karachay scris uneori Karachai sau Karachaj, o mică apă din sudul Munților Urali din centrul Rusiei.

Zona din jurul lacului a fost folosită încă din anul 1951 de către Uniunea Sovietică pentru a depozita deșeurile radioactive din Mayak, instalația de depozitare și reprocesare a deșeurilor nucleare din apropiere. Situat în apropierea orașului Ozyorsk (numit pe atunci Chelyabinsk-40), lacul reprezintă în prezent unul dintre cele mai toxice locuri de pe pământ, acționând ca o instalație de depozitare permanentă a deșeurilor nucleare aproape de suprafață.

Vă vine să credeți sau nu, radioactivitatea lacului Karachay este compatibilă cu dezastrul de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear pe care l-a cunoscut omenirea.

Ce probleme poți avea și dacă stai la mal

În traducere, numele lacului – Karachay – înseamnă „apă neagră“ sau „pârâu negru“, în mai multe dialecte din limba turcă.

Uzina Mayak, despre care vă spuneam mai sus, a fost construită în secret în perioada 1946-1948, reprezentând primul reactor folosit pentru a crea plutoniu pentru proiectul bombei atomice sovietice. Locul a fost folosit în special pentru producerea de material pentru arme, în conformitate cu procedura stalinistă și supravegheată de șeful NKVD, Lavrenti Beria.

După bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, rușii au vrut și ei să își creeze propriile bombe nucleare, acordând puțină atenție mai spre deloc siguranței lucrătorilor sau eliminării responsabile a deșeurilor, în vreme ce reactoarele au fost toate optimizate pentru producția de plutoniu, producând tone de material contaminat.

Specialiștii spun că o oră petrecută aici este o condamnare sigură la moarte.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.