Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au lansat un proiect de lege prin care propun întărirea articolului 11 din Constituție și anume „instaurarea neutralității permanente”.

Inițiativa legislativă definește conceptul neutralității permanente, instituie și reglementează legislativ elementele componente ale acestuia, printre care:

– Inviolabilitatea teritoriului Republicii Moldova,

– Amplasarea forțelor militare străine,

– Neparticiparea la acțiuni militare,

– Condițiile cooperării internaționale și rolul uniunilor militare,

– Demilitarizarea și acțiunile umanitare,

– Asistența internațională etc.

Autorii proiectului au punctat două aspecte ce a stat la baza deciziei de a elabora o astfel de inițiativă și descriu prevederile ce urmează să se găsească în document.

„În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia. În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că țara noastră nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Aceasta însă nu împiedică Republica Moldova să se folosească de toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a se apăra în mod militar împotriva oricărui agresor și pentru a preveni orice act incompatibil cu neutralitatea sa, pe care beligeranții îl pot comite pe teritoriul său”, se arată în document.

Un alt argument al BCS este faptul că, „Republica Moldova a proclamat în Constituția sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea ei în cadrul Organizației Națiunilor Unite”.

Proiectului de lege se bazează pe o experiența internațională, a unor țări, precum Elveția, Suedia, Austria, Malta, Turkmenistan.

Totuși, documentul prevede că „neutralitatea permanentă” va fi recunoscută și adoptată de parlament în situația actuală, adică cu un conflict armat nerezolva și cu o armată străină pe teritoriul țării noastre”. Autorii inițiativei legislative afirmă că ulterior se va reintegra teritoriul Moldovei, deși acest lucru ar contravine principiilor stipulate în document.

Documentul urmează să fie prezentat și supus dezbaterilor cu celelalte fracțiuni parlamentare, după care înregistrat în Parlament și supus votului, dacă se găsi numărul necesar de voturi ca acesta să fie inclus pe ordinea de zi.