Parlamentul European a aprobat la sfârșitul lunii aprilie rezoluția cu privire la Rusia prin solicitarea unor sancțiuni împotriva proiectului gazoductului Nord Stream 2, corporației nucleare Rosatom, „oligarhilor ruși”, dar și deconectarea de la SWIFT. 569 de membri ai Parlamentului European au votat pentru aprobarea rezoluției, iar 67 au fost împotrivă.

Parlamentul European „solicită ca UE să își reducă dependența de energia rusă și îndeamnă instituțiile UE și toate statele membre, prin urmare, să oprească finalizarea conductei Nord Stream 2 și să nu permită construcția controversatelor uzine nucleare de către Rosatom”, se spune în document.

De asemenea, se „subliniază că, dacă o astfel de concentrare de forțe militare ar fi transformată în viitor într-o invazie a Ucrainei de către Federația Rusă, UE trebuie să clarifice faptul că consecințele unei asemenea încălcări a legislației și normelor internaționale ar fi foarte severe.

În plus, se insistă ca, în circumstanțele date, importurile de petrol și gaze din Rusia în UE să fie oprite imediat și Rusia ar trebui exclusă din sistemul de plăți SWIFT, toate activele păstrate de oligarhii ruși în UE să fie înghețate și inaccesibile pentru autoritățile ruse, iar vizele pentru aceștia și familiilor lor să fie anulate”, notează rezoluția.

Parlamentul European „subliniază, de asemenea, că statele membre ale UE nu ar trebui să mai primească active și investiții rusești de proveninență incertă; invită Comisia și Consiliul să intensifice eforturile de limitare a investițiilor strategice ale Kremlinului în UE în scopul subversiunii, subminând procesele și instituțiile democratice și răspândind corupția; continuă să insiste asupra faptului că statele membre precum Cipru, Bulgaria și Malta trebuie să renunțe la regimurile lor de „pașaport de aur”, „conform documentului.

Această rezoluție a Parlamentului European, la fel ca toate celelalte, are caracter consultativ și nu este obligatorie pentru instituțiile UE.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.