Lituania a devenit prima țară europeană care renunță complet la gazul rusesc. Decizia vine drept răspuns la solicitarea Kremlinului de a plăti livrările în ruble, anunță Ministerul Energiei de la Vilnius.

Potrivit autorității, importurile au fost stopate sâmbătă, 2 aprilie. Conform Deutsche Welle, actualmente volumul necesar de gaz este furnizat prin terminalul de la Klaipeda.

„Din această lună – nu mai există gaz rusesc în Lituania. Cu ani în urmă țara mea a luat decizii care astăzi ne permit fără nicio durere să rupem legăturile energetice cu agresorul. Dacă o putem face, o poate face și restul Europei”, afirmă președintele Gitanas Nauseda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând cu 2014, lituanienii au început să construiască în portul din Klapeida un terminal care recepționează gaz de pe nave specializate care îl transportă de la diverși furnizori și îl stochează, apoi îl transmite consumatorilor prin intermediul unei conduce. Astfel, a fost asigurată securitatea energetică a regiunii baltice.

Rusia a oferit acum câteva săptămâni ultimatum țărilor neprietenoase să achite facturile pentru livrarea gazului rusesc în ruble. Occidentalii au calificat decizia drept încălcare unilaterală a contractului și au refuzat categoric solicitarea.

Ulterior, au apărut informații despre indecizia Moscovei, în special după ce premierul italian Draghi a comunicat că Putin i-a spus că va permite achitările în dolari și euro, deși Kremlinul reitera că dacă „nu vor fi ruble, nu va fi nici gaz”. Peste câteva zile, însă, retorica s–a schimbat, iar oficialii spunea că pe 1 aprilie robinetul nu se închide, deoarece furnizările efectuate se plătesc abia în mai.

Mai târziu s-a aflat că statele care procură resurse trebuie să deschidă conturi speciale în ruble și valută la Gazprombank. Entitatea va accepta plățile și le va converti în ruble.

#gaz rusesc #Lituania #livrarea gazului #plata gazului în ruble

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.