Autoritatea Națională de Integritate (ANI) anunță că, în săptămâna 28 martie – 01 aprilie 2022, a aplicat amenzi în sumă totală de aproximativ 10 mii de lei pe numele unui funcționar public cu statut special și a unui conducător de instituție de învățământ. Conform informațiilor, conducătorul de instituție de învățământ a fost sancționat pe articolul privind împiedicarea activității ANI, iar funcționarul public cu statut special pentru depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale.

Mai mult, în aceiași perioadă, inspectorii de integritate au inițiat o procedură de control pe regimul juridic al incompatibilităților, în care este vizat un alt funcționar public cu statut special.

„În șapte cazuri, au fost stabilite încălcări, fapt pentru care inspectorii de integritate au emis acte de constatare. Astfel, pe regimul juridic al averii, un funcționar public a fost constatat cu diferență substanțială de peste 658 de mii de lei, sumă care urmează a fi supusă procedurii de confiscare”, se arată în nota informativă a ANI.

Totodată, un funcționar public cu statut special a fost identificat cu omisiuni în declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anii 2018 și 2019, iar un director de spital a fost constatat cu un conflict de interese, iar trei consilieri raionali ar fi deținut simultan și alte funcții incompatibile cu cea publică.

„În perioada vizată, a fost pornită o cauză contravențională pe aspectul nedepunerii declarației de avere și interese personale de către un consilier local. ANI a soluționat trei conflicte de interese și a eliberat 17 Certificate de Integritate”.

Reprezentanții ANI au oferit consultații telefonice la 1 116 apeluri, inclusiv 215 la Linia instituțională de informare. Circa 17 000 de declarații de avere și interese personale au fost depuse în perioada de raportare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #conflicte de interese #functionar public #incalcari #proceduri de control

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.