Armenia și Azerbaidjan, implicate într-un conflict armat dur în urmă cu un an și jumătate, au convenit, miercuri, la Bruxelles, să poarte noi negocieri de pace. Vor să rezolve tensiunile legate de teritoriul Nagorno-Karabah, disputat între cele două, a anunțat prim-ministrul armean, scrie Digi24.

A fost a treia întâlnire din ultimele şase luni între liderul armean Nikol Paşinian şi dictatorul azer, Ilham Aliev, după un conflict de şase săptămâni în 2020. Acesta a fost soldat cu 6.500 de morţi şi în urma căruia Azerbaidjanul a capturat din nou zone din interiorul şi din jurul enclavei pe care armenii le controlau de decenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Biroul lui Paşinian a precizat că cei doi lideri au convenit ca până la sfârşitul lunii aprilie să creeze o comisie bilaterală.

„Premierul Armeniei şi preşedintele Azerbaidjanului le-au dat instrucţiuni miniştrilor de externe să înceapă pregătirile pentru negocieri de pace”, se arată într-un comunicat al guvernului armean.

Azerbaidjanul nu a făcut încă niciun comentariu.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a intermediat întâlnirea de miercuri, şi-a exprimat speranţa că discuţiile le vor aduce împreună pe cele două părţi.

„Sunt încrezător că în noaptea asta am făcut un pas important în direcţia bună. Nu înseamnă că totul e rezolvat, bineînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la Bruxelles.

Biroul lui Paşinian a mai informat, fără a oferi detalii, că cele două părţi au convenit să creeze „o comisie bilaterală de delimitare a graniţei dintre Armenia şi Azerbaidjan, care va putea de asemenea să se ocupe de chestiuni privind asigurarea securităţii şi stabilităţii de-a lungul graniţei”.

Nagorno-Karabah, regiune muntoasă locuită majoritar de armeni şi susţinută de Erevan, şi-a declarat secesiunea de Azerbaidjan după destrămarea URSS. Războiul care a urmat a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi în anii 1990.