Agenția ONU pentru Refugiați a oferit 21 de vehicule de teren Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pentru a susține Guvernul în contextul crizei refugiaților din Ucraina.

În valoare de peste jumătate de milion de dolari SUA, vehiculele vor fi folosite de poliția de frontieră a Republicii Moldova pentru a consolida mobilitatea și a crește capacitatea de monitorizare.

De la declanșarea crizei refugiaților din Ucraina, din cauza conflictului armat în derulare, Poliția de Frontieră a Moldovei a mobilizat circa 1.500 de angajați, pentru asigurarea securității frontierei de stat, dar și pentru gestionarea eficientă a fluxurilor masive de refugiați. A făcut ajustări în cadrul său legislativ pentru a se asigura că punctele de trecere ale frontierei funcționează non-stop cu utilizarea maximă a infrastructurii lor.

„Guvernul și-a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a fluidiza trecerea frontierei și a facilitat intrarea în țară a peste 400.000 de noi veniți din Ucraina în doar șase săptămâni. Credem că aceste vehicule vor spori și mai mult mobilitatea poliției de frontieră între diferitele puncte de trecere a frontierei pentru a facilita traversarea în continuare a frontierei din partea Ucrainei”, a declarat Francesca Bonelli, Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova.

UNHCR își întărește capacitatea în Moldova, extinde sprijinul internațional pentru refugiați și furnizează proviziile umanitare atât de necesare, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova.

„Vă mulțumim pentru sprijinul oferit MAI și refugiaților care vin în Moldova, fugind de război. Această donație ne va consolida capacitatea de a monitoriza mai eficient securitatea frontierei. Ne aflăm într-o perioadă dificilă, plină de provocări zilnice, dar prin eforturi comune reușim să asigurăm securitatea cetățenilor”, a menționat Ana Revenco, ministra Afacerilor Interne a Republicii Moldova.

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 96.000 de ucraineni se află, în continuare, pe teritoriul Republicii Moldova.

#Guvern #ONU #refugiati

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.