Cazul companiei din Rusia „Silovîe Mașinî” lovește puternic în imaginea Republicii Moldova, întrucât se află în lista sancțiunilor occidentale încă din 2008. Experții spun că ar trebui să se facă lumină asupra acestui caz, întrucât este evident că factori de decizie din Guvern au creat condițiile necesare pentru ca această companie să câștige licitația. Mai mult, potrivit specialiștilor, Parlamentul a aprobat legea privind deoffshorizarea, lege care interzice ca firmele dubioase, înregistrate în zone off-shore, să facă afaceri cu statul.

Consorțiul internațional condus de compania „Horus Energy”, din care face parte și compania rusă „Silovîe Mașinî”, anunța la 8 aprilie că a semnat contractul pentru modernizarea și reparația blocurilor termoenergetice ale întreprinderii „Termoelectrica”, scrie ipn.md.

Despre aceasta a anunțat consorțiul printr-un comunicat de presă. Ulterior, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că după evenimentele din Ucraina, Guvernul a stopat orice legături cu compania din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții în domeniul energetic spun că o reziliere unilaterală a contractului în lipsa unor probe juridice, ar putea duce la penalizarea Republicii Moldova.

„CET 2 este construită în 1976, acolo sunt 3 blocuri termoenergetice, unul a fost reabilitat deja, la unul din celelalte două a expirat deja termenul de exploatare și trebuie reparat urgent, pentru al doilea – termenul de exploatare expiră în câteva luni. E posibil să mai reziste o iarnă și atât. Totuși, există tot mai multe suspiciuni că Caietul de Sarcini pentru această licitație s-a făcut cu dedicație. Sper că lucrurile vor ieși la iveală și vom afla cine a venit cu această dedicație pentru ruși. Dacă contractul a fost semnat vineri și reziliat luni, apare întrebarea care este temeiul juridic al rezilierii? Ce presupune această reziliere pentru noi, plătim penalități sau despăgubiri? ”, a spus expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că atragerea Republicii Moldova într-un scandal cu implicarea unei companii aflate în lista sancțiunilor occidentale știrbește din imaginea țării. Mai mult, Igor Munteanu spune că Guvernul nu trebuia să semneze contracte cu companii înregistrate în zone off-shore. Declarația are loc întrucât asupra companiei Horus Energy asociată cu „Silovîe Mașinî”, planează suspiciuni că a fost înregistrată într-o zonă off-shore.

„Această istorie lovește puternic în prestigiul Republicii Moldova. Companiile din off-shore au prohibiții de a intra în relații cu statul. Și noi am adoptat în legislatura trecută o lege cu privire la deoffshorizare. Indiferent ce capacități are această companie, dacă ea vine din Seychelles sau din altă parte, nu ar fi trebuit să i se permită să intre în contract cu statul. N-am fi ajuns în această istorie nefericită, dacă autoritățile luau în serios politica de sancțiuni. Mordașov cu toate companiile lui sunt pe lista sancțiunilor internaționale din 2014, pentru că au avut afaceri cu Crimeea, pentru loby-ul pe care-l face în numele statului rus în Germania pe subiectul gazului. Faptul că nu ne-am aliniat la aceste sancțiuni, acum ne lovește puternic ”, a spus Igor Munteanu.

Acum două zile, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că firma din Rusia „Silovîe Mașinî” nu va implementa proiectul de reabilitare a blocurilor energetice de la Termoelectrica. Spînu a menționat că decizia a fost luată după ce au fost făcute publice atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina.

#Horus Energy #lege #sanctiuni #Silovîe Mașinî

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.