Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski speră că țara va obține „în următoarele săptămâni” statutul de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. El i-a transmis, luni, ambasadorului Uniunii Europene în Ucraina, Matti Maasikas, două dosare voluminoase care constituie, practic, cererea de aderare a Ucrainei la UE.

În mod obişnuit, obţinerea statutului de candidat la aderare la UE „durează ani”, însă Bruxelles-ul „ne-a oferit cu adevărat oportunitatea de a angaja această procedură în câteva săptămâni sau luni”, a afirmat președintele Vlaimir Zelenski.

„Poporul nostru este, în forul său interior, deja de multă vreme mental în Europa. Cu toate acestea, fiecare ţară trebuie să urmeze această procedură” a mai spus el. „Suntem cu adevărat convinşi că această procedură va fi activată în următoarele săptămâni”, a adăugat preşedintele ucrainean,

El consideră că aceasta ar constitui „un semnal important” pentru prietenia între Kiev şi Bruxelles. „Suntem convinşi că vom fi susţinuţi în acest demers”, a adăugat el. Potrivit lui Zelenski, „ucrainenii sunt uniţi” în ceea ce privește acest obiectiv, de a face parte din UE, pentru că vor „să se simtă egalii altor europeni”.

Ucraina se așteaptă să obțină statutul de țară candidată în iunie, la următorul summit programat al Uniunii Europene, a declarat luni un oficial de la cabinetul președintelui Zelenski.

„Apoi vom începe discuțiile de aderare, iar odată ce încep aceste discuții putem vorbi deja de intrarea Ucrainei în UE cu drepturi depline”, a spus oficialul ucrainean.

Nu există consens în UE pentru aderarea Ucrainei

Integrarea în UE este un proces de durată pentru apropierea legislaţiei ţării-candidate de cea a UE. Procesul necesită negocieri complexe asupra unui număr mare de subiecte şi respectarea unor criterii dificile pentru o ţară aflată în război, printre care stabilitatea politică şi o economie de piaţă viabilă. Procesul necesită de asemenea acordul unanim al celor 27 de ţări membre, însă acestea sunt divizate asupra problemei unei viitoare aderări a acestei foste republici sovietice, invadată de Rusia din 24 februarie, notează AFP, preluată de Agerpres.

Agenția franceză de știri menționează că opt ţări – Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia, Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia – au îndemnat, într-o scrisoare deschisă, să înceapă discuţiile asupra aderării Ucrainei la UE. Însă o treime dintre statele membre, printre care Belgia, Ţările de Jos, Italia sau Spania, sunt mai „rezervate”, potrivit unei surse diplomatice contactate de agenţia de presă franceză.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis Ucrainei la 8 aprilie, cu prilejul unei vizite la Kiev, chestionarul în vederea alcătuirii dosarului de candidat, iar preşedintele ucrainean – care semnase la 28 februarie scrisoarea prin care solicita aderarea țării sale la UE – a dat asigurări că guvernul său va răspunde „cât mai curând posibil” la întrebările puse de Bruxelles.A făcut-o în decurs de 10 zile.

Acest chestionar serveşte ca bază pentru negocierile de aderare, proces laborios şi îndelungat. După invazia Rusiei în Ucraina, şi Republica Moldova şi Georgia au cerut să devină membre ale UE, iar Republica Moldova a primit, la rândul său, la 11 aprilie, chestionarul de aderare.

România a salutat îndeplinirea acestui pas și a spus că va oferi sprijin Chișinăului pentru completarea chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE.

În martie, liderii europeni au mandatat Comisia Europeană să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova. Printre criteriile care trebuie confirmate în raport, înainte de acordarea statutului de ţară candidată, se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă.

#aderare la UE #candidată UE #chestionar #Ucraina #UE #Zelenski

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.