Armata israeliană a efectuat astăzi dimineaţă primele lovituri aeriene după mai multe luni asupra Fâşiei Gaza, ca represalii la un tir de rachetă din această enclavă palestiniană, semn că tensiunile locale nu dau semne de atenuare după un weekend de violenţe în locurile sfinte la Ierusalim.

Luni seară, sirenele de alarmă au sunat în sudul Israelului pentru primul tir de rachete dinspre Fâşia Gaza spre Israel de la începutul lunii ianuarie când un proiectil s-a prăbuşit în mare în largul Tel Avivului.

„O rachetă a fost trasă din Fâşia Gaza asupra teritoriului israelian şi a fost interceptată de sistemul de apărare Iron Dome”, a anunţat armata israeliană într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apoi, forţele aeriene israeliene au indicat că au bombardat un depozit de armament al Hamas, mişcarea islamistă armată aflată la putere în Fâşia Gaza, ca represalii la tirul de rachetă din acest teritoriu.

Hamas a afirmat că şi-a folosit „apărarea antiaeriană” pentru a încerca să contracareze atacurile care nu au provocat victime, potrivit unor martori şi surse de securitate din Gaza.

Tirul de rachetă nu a fost revendicat, dar intervine după o serie de atacuri în Israel, dintre care două comise de palestinieni la Tel Aviv, operaţiuni de „contraterorism” în Cisiordania ocupată şi un weekend tensionat la locurile sfinte din Ierusalim, scrie agerpres.ro.

Duminică au avut loc mai multe incidente în timp se ţineau slujba Paştelui catolic, rugăciunile pentru Pessah, Paştele evreiesc, şi pentru luna sfântă musulmană Ramadan în Oraşul Sfânt al Ierusalimului, loc extrem de important pentru trei religii monoteiste.

Aceste atacuri s-au soldat în Israel cu 14 morţi de la 22 martie. Şi 23 de palestinieni, printre care atacatori, au fost ucişi în incidente sau operaţiuni israeliene în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat din 1967 de statul evreu.

În timpul lunii Ramadanului din 2021, manifestaţiile nocturne de la Ierusalim care au degenerat în violenţe pe Esplanada Moscheilor au condus la 11 zile de conflict armat între mişcarea islamistă palestiniană Hamas – care deţine controlul în Fâşia Gaza şi Israel.

#forțe aeriene #Ierusalim #mișcare islamistă #tir de rachetă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.