Ţările balcanice recurg din nou la cărbune în timp ce încearcă să răspundă la creşterea globală a preţurilor energiei. În același timp, a stârnit temeri în rândul ecologiştilor că statele renunţă la angajamentele de a elimina treptat cel mai poluant combustibil fosil, transmite Reuters.

Macedonia de Nord, cândva lideră în atragerea investitorilor în energie regenerabilă, a declarat la începutul acestei luni că intenţionează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona centrale electrice. Ministerul Energiei a mai spus că doreşte să cumpere 3 milioane de tone de cărbune de la vecinul Kosovo, deşi nu a fost semnat niciun acord.

„Odată cu declanşarea crizei energetice, nu doar noi, ci toate naţiunile din Europa au crescut imediat producţia de energie electrică din cărbune, deoarece este cea mai ieftină şi mai sigură sursă”, a declarat Vasko Kovacevski, CEO al companiei de stat Elektrani na Severna Makedonija.

Creşterea preţurilor angro, stocurile scăzute şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la creşterea preţurilor energiei şi au determinat multe ţări să se lupte pentru a-şi asigura aprovizionarea, scrie news.ro.

Dar ecologistii spun ca apelarea la carbune nu este raspunsul.

„Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei ecologice şi prezentăm un plan pentru o mină de cărbune? Acest lucru este inacceptabil”, a declarat Nevena Smilevska, de la grupul de mediu Eko-svest din Skopje.

Noile mine de cărbune sunt Zivojno, aproape de centrala Bitola, în sudul ţării, şi Guşterica, lângă uzina Oslomej, în vest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nici guvernul, nici ESM nu au spus când vor deschide minele sau cât vor produce. Skopje plănuia iniţial să elimine treptat cărbunele până în 2027, dar în ianuarie a amânat acest lucru până în 2030.

Între timp, Kosovo a declarat că firme străine – inclusiv din Germania – au întrebat şi ele despre cumpărarea de cărbune.

Kosovo este pe locul cinci în lume în privinţa rezervelor de lignit din lume, un cărbune moale al cărui conţinut relativ scăzut de energie se traduce printr-o poluare deosebit de toxică atunci când este ars.

Serbia a declarat că creşte producţia de cărbune din cauza ploilor insuficiente pentru centralele hidroelectrice şi că va importa 500 de tone de cărbune pe zi din Muntenegru.

Bosnia, singura ţară din Balcani care exportă energie electrică, spune că va amâna planurile de închidere a centralelor pe cărbune din cauza preţurilor ridicate ale energiei şi a impactului războiului din Ucraina.

La uzina Oslomej din Macedonia de Nord, o instalaţie solară de 10 megawaţi a fost construită recent ca parte a unui plan de înlocuire a cărbunelui. Vestea că va fi ars mai mult cărbune la uzină a fost întâmpinată cu consternare de Xhelil Zendeli, care locuieşte în apropiere.

„Oamenii de aici sunt revoltaţi. Acest lucru nu ar trebui să funcţioneze în altă zi. Cu cât o închid mai devreme, cu atât mai bine”, a spus Zendeli.